Conform Antena 3: Președintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007. Decizia vine după ce Curtea Constituțională i-a respins anterior contestația și reprezintă o nouă opoziție din partea Cotroceniului față de proiectul susținut de PSD, revendicat de senatorul Daniel Zamfir. Acesta din urmă anunțase recent că legea urmează să intre în vigoare săptămâna aceasta.
Proiectul legislativ are o istorie de aproape patru ani, fiind inițiat în 2022 de un grup de parlamentari, majoritatea de la PSD. După ce a fost respins inițial de Senat și a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului, Camera Deputaților l-a adoptat în octombrie 2025 cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă. Legea a ajuns apoi la Cotroceni, unde președintele Iohannis a atacat-o la Curtea Constituțională în noiembrie 2025. Pe 24 iunie 2026, CCR a respins sesizarea, declarând actul normativ constituțional în raport cu criticile formulate. La finalul săptămânii trecute, Daniel Zamfir anunțase că legea va intra în vigoare în săptămâna curentă.
Obiecții prezidențiale legate de actualitatea informațiilor
De data aceasta, președintele Iohannis nu mai contestă constituționalitatea legii, ci solicită Parlamentului o reanalizare a oportunității și adecvării soluțiilor adoptate. Una dintre principalele obiecții vizează faptul că proiectul a fost fundamentat pe situația pieței energetice din 2021, însă a fost adoptat abia în 2025, urmând să producă efecte în 2026, fără ca argumentele inițiale să fie actualizate cu date noi.
„La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante”, se arată în cererea președintelui către Parlament. Legea permite, la cererea beneficiarului, scoaterea din arii naturale protejate a unor suprafețe pe care existau proiecte hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007.
Președintele Iohannis atrage atenția că simpla aprobare a unei investiții în urmă cu aproape două decenii nu garantează fezabilitatea, rentabilitatea sau justificarea energetică actuală a proiectului. Existența unor hotărâri guvernamentale sau decrete de stat anterioare datei de 29 iunie 2007 atestă doar o aprobare istorică, fără a demonstra menținerea fezabilității tehnice, utilității energetice și sustenabilității economice după aproape două decenii.
Necesitatea analizei de fezabilitate și clarificări suplimentare
Prin urmare, Cotroceniul solicită ca fiecare proiect să fie analizat în funcție de situația actuală: costurile de finalizare, capacitatea de producție energetică, durata lucrărilor, existența unor alternative și raportul dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului. Președintele avertizează, de asemenea, că lipsa unui termen-limită pentru derogare ar putea permite reactivarea unor proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă, inclusiv peste ani.
Administrația Prezidențială cere clarificarea noțiunii de „beneficiar”, garanții mai solide privind evaluarea de mediu și o delimitare explicită între ariile protejate de interes național și siturile Natura 2000. Lipsa unei definiții clare a „beneficiarului” poate genera practici administrative neunitare sau aplicare discreționară, impunându-se stabilirea unor criterii obiective. De asemenea, se ridică problema unui dezechilibru între intensitatea intervenției permise de lege și garanțiile procedurale, solicitându-se un nivel de control comparabil cu cel aplicat modificărilor tehnice ale limitelor ariilor protejate.
Actul normativ permite modificarea limitelor ariilor protejate pentru proiecte hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. Legea introduce și excepții de la regulile privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de apărare, securitate națională sau situații de urgență, precum și pentru lucrări de mentenanță sau modernizare a capacităților energetice din arii protejate. Susținătorii legii invocă necesitatea finalizării unor hidrocentrale blocate de statutul de arie protejată al terenurilor, în timp ce organizațiile de mediu avertizează asupra riscului afectării ecosistemelor valoroase și a creării unui precedent periculos. Unul dintre proiectele vizate este hidrocentrala Răstolița.
Legea se întoarce acum în Parlament, care poate accepta cererea de reexaminare, poate menține forma inițială sau o poate respinge. După reexaminare, președintele este obligat să promulge legea.
Sursa: Antena 3
