România începe extracția de gaze din Marea Neagră, dar majoritatea producției va merge la export
România va demara extracția de gaze naturale din Marea Neagră în 2027, dar o mare parte din producție, estimată la 10 miliarde de metri cubi anual, va fi direcționată către export. Doar o cotă cuprinsă între 10% și 20% din volumul total extras va fi destinată consumului intern, conform declarațiilor președintelui Nicușor Dan. Anunțul a fost făcut în cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română.
„Anul viitor, 2027, România va începe să extragă gaz din Marea Neagră, aproximativ 10 miliarde de metri cubi, din care doar 1-2 miliarde sunt necesare pentru consumul intern al României și restul oferă oportunități”, a declarat președintele. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la impactul acestei noi producții asupra prețurilor și a independenței energetice a țării. Afirmațiile subliniază o schimbare importantă în balanța energetică a României, cu implicații semnificative pe termen mediu și lung.
Consumul intern și importurile de gaze
În prezent, România are un consum anual de gaze de aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi. Din această cantitate, aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi sunt produși intern, în timp ce diferența de 3,2 miliarde de metri cubi este acoperită prin importuri. Prin începerea exploatării zăcămintelor din Marea Neagră, țara vizează să reducă dependența de importuri și să își consolideze poziția pe piața energetică regională.
Conform estimărilor, se anticipează o reducere a importurilor, cu o tendință mai pronunțată în jurul anului 2027, odată cu intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție. Această tranziție ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei naționale, dar și asupra securității energetice a țării, cu condiția ca o parte semnificativă din producție să fie alocată consumului intern.
Oportunități și provocări
Decizia de a exporta o mare parte din gazele naturale din Marea Neagră sugerează o strategie de maximizare a beneficiilor economice, valorificând oportunitățile oferite de piețele externe. Cu toate acestea, această abordare poate genera dezbateri privind necesitatea de a asigura prioritatea aprovizionării interne, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al fluctuațiilor prețurilor energiei.
Prin urmare, decizia de a exporta o mare parte din producția de gaze ridică întrebări cu privire la flexibilitatea și capacitatea României de a gestiona resursele energetice în beneficiul propriilor cetățeni și al economiei naționale. Dezbaterile pe această temă vor continua, cu siguranță, în perioada următoare, pe măsură ce se apropie momentul demarării efective a exploatării.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
