Rusia intensifică controlul asupra spațiului digital, anunțând impunerea unor restricții progresive asupra aplicației de mesagerie Telegram, într-un climat în care libertatea de exprimare și confidențialitatea comunicării sunt tot mai mult sacrificate în numele securității naționale. Decizia, anunțată de autoritatea de reglementare în telecomunicații, Roskomnadzor, vine la doar câteva luni după ce platforma a fost deja aproape complet blocată de pe teritoriul rus pentru alte motive, reflectând o strategie clară de limitare a accesului cetățenilor la surse independente de informație.
Restricții graduale, într-un peisaj digital controlat
Noile măsuri, care nu implică închiderea totală imediată a aplicației, sunt unele dintre cele mai subtile, dar și cele mai strategice, de restricționare a funcționării Telegram în Rusia. În loc să aplice o blocare totală, autoritățile rusesti adoptă o serie de măsuri progressive, menite să limiteze utilizarea platformei și să presioneze compania să-și adapteze serviciile conform normelor locale. Roskomnadzor acuză Telegram că nu face suficiente eforturi pentru a preveni utilizarea sa în activități ilegale, precum fraudele sau recrutarea pentru acțiuni teroriste, însă criticii susțin că în realitate măsura are un scop mai larg: controlul total asupra fluxurilor de informație.
Această abordare vine într-un context deja marcat de restricții masive asupra altor platforme sociale și de comunicare din Rusia. YouTube este accesibil numai prin VPN, în timp ce Facebook și Instagram, catalogate drept „extremiste”, sunt în totalitate blocate pentru utilizatorii obișnuiți din statul rus. Legislația a fost modificată pentru a sancționa nu doar conținutul considerat periculos, ci și modalitățile de a ocoli cenzura, denotând o preocupare tot mai mare pentru controlul total al spațiului online.
Reacția aplicației și riscurile pentru libertate
Povestea nu se oprește însă la restricții tehnice. Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a reacționat vehement, calificând aceste măsuri drept o încercare de a forța populația să migreze spre aplicații de comunicare controlate de stat. Într-un discurs public, el a comparat situația din Rusia cu cea din Iran, unde Telegram a fost interzis în teorie, dar a continuat să fie folosit pe scară largă, beneficiind de metodele de ocolire a cenzurii. „Restrângerea accesului la platforme independente nu este o soluție reală pentru problemele de securitate, ci o formă de presiune politică și control social”, a declarat Durov.
El subliniază că libertatea de exprimare și confidențialitatea comunicațiilor sunt valori fundamentale, iar încercările autorităților de a le limita reprezintă un pericol pentru însăși structura democratică a discursului public. În opinia sa, Rusia urmărește nu doar combaterea criminalității online, ci și încercarea de a direcționa cu forța utilizatorii către infrastructuri digitale supravegheate, controlate de stat, în timp ce alte exemple, precum Iranul, demonstrează cum o astfel de politică nu poate fi pe termen lung eficientă.
O tendință de fragmentare a internetului rus
Decizia de a limita Telegram nu poate fi înțeleasă izolată. În ultimii ani, Rusia și-a consolidat treptat poziția de control asupra spațiului online, creând un ecosistem digital care favorizează legislația restrictivă și limitează accesul la platforme externe. Rețele sociale precum Facebook și Instagram sunt blocate deja de câțiva ani, iar YouTube poate fi accesat doar prin VPN, dacă nu chiar mai rar, în contextul în care autoritățile lansează politici dure împotriva conținutului considerat „extremist”.
Legislația s-a modificat pentru a face cercetările online și utilizarea tehnologiilor de ocolire a cenzurii mai dificilă, ceea ce a redus drastic libertatea de comunicare pentru cetățeni, jurnaliști și activism civic. În această dinamică, Telegram a rămas unul dintre ultimele refugii pentru discursurile libere, ceea ce explică presiunea crescută exercitată asupra sa. Oficial, motivele invocate de Kremlin se referă la securitatea națională și lupta împotriva fraudelor, însă în realitate, amplasarea acestei mici platforme în centrul conflictului implică și intentia de a controla complet fluxul de informații.
Pe termen lung, ceea ce se întâmplă în Rusia poate fi interpretat ca o strategie de fragmentare a internetului național, un proces prin care ţara vrea să devină un spațiu digital tot mai închis, mai controlat și mai puțin reliant pe fluxurile globale. În condițiile în care această traiectorie pare să devină tot mai clară, perspectivele de libertate digitală în Rusia rămân în aer, iar populația, ca și presa independentă sau activistii, trebuie să găsească tot mai multe modalități de a naviga în acest mediu închis, în timp ce regimul consolidat reafirmă cu fiecare decizie un control tot mai ferm asupra discursului public.
