Statele Unite ar putea debloca fonduri iraniene în contextul unor negocieri delicate despre securitatea energetică globală și tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. Surse din Iran susțin că Washingtonul a dat un semn de „seriozitate” prin această măsură, care ar putea facilita un acord mai amplu. Casa Albă a negat informațiile, iar autoritățile americane nu au oferit detalii.
Deblocarea fondurilor, un pas spre detensionare?
Discuțiile dintre SUA și Iran au loc într-un moment de tensiune crescută pe plan global. Creșterea prețurilor la petrol și combustibili, declanșată de conflictul din zonă, a accentuat importanța stabilității piețelor energetice. Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru comerțul global, este crucial. Negocierile sunt văzute ca o necesitate pentru a preveni o escaladare a conflictului, care ar putea agrava criza economică.
O sursă iraniană de rang înalt a declarat că SUA au acceptat să deblocheze activele iraniene „sechestrate” în Qatar și alte bănci străine. Această mișcare ar fi legată direct de asigurarea unui tranzit sigur prin Strâmtoarea Ormuz. O a doua sursă a indicat că ar fi vorba despre aproximativ 6 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate. Deși informațiile nu au fost confirmate oficial, ele reflectă eforturile de detensionare.
Istoria complexă a fondurilor iraniene
Fondurile despre care se vorbește au o istorie complexă. Ele au fost blocate inițial în 2018, după ce administrația președintelui Donald Trump a reimpus sancțiuni împotriva Iranului. Banii proveneau din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost înghețați în bănci sud-coreene.
În 2023, în urma unui schimb de prizonieri mediat de Qatar, fondurile au fost transferate în conturi din această țară. Acestea urmau să fie utilizate exclusiv în scopuri umanitare. În cadrul acordului, cinci cetățeni americani reținuți în Iran au fost eliberați, în schimbul eliberării a cinci iranieni deținuți în Statele Unite. Ulterior însă, administrația de la Washington a decis să înghețe din nou fondurile, după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atribuite grupării Hamas.
Reacțiile oficiale și perspective de viitor
Un oficial al Casei Albe a negat informațiile privind deblocarea fondurilor. Ministerul de Externe al Qatarului nu a făcut nicio declarație publică. Lipsa unui răspuns oficial amplifică speculațiile cu privire la stadiul negocierilor.
Guvernul condus de Ilie Bolojan, în România, este interesat de evoluțiile din Orientul Mijlociu, având în vedere impactul potențial al acestora asupra prețurilor și stabilității energetice. Președintele Nicușor Dan nu a făcut încă o declarație publică pe marginea acestui subiect. Experții în geopolitică analizează cu atenție mișcările ambelor părți implicate pentru a înțelege implicațiile acordurilor sau eșecurilor acestora.
