Neculai Onțanu, fostul primar al Sectorului 2 și unul dintre rarele cazuri de lider local cu grad militar de general, a fost condamnat definitiv pentru corupție, încheind astfel o carieră marcată de controverse și acuzații grave. În ciuda faptului că a deținut funcția de edil timp de 16 ani, de la începutul anilor 2000, numele său rămâne legat de unul dintre cele mai mediatizate dosare de corupție din administrația locală a Bucureștiului.
## Cariera cu tentă militaro-politică și ascensiunea în administrație
Neculai Onțanu a reușit o ascensiune neobișnuită pentru un politician fără experiență militară în activitate. În 2009, a fost avansat la gradul de general-maior în rezervă, deși în timpul serviciului activ nu a avut o carieră militară propriu-zisă, ci doar serviciul militar obligatoriu din tinerețe. Înainte de a se implica în politică, și până în 1995, a muncit ca muncitor și maiistru în construcții, fiind și absolvent al unei școli pentru cadre ale Partidului Comunist înainte de 1989, ceea ce îi conferă o perspectivă diferită asupra traseului său profesional.
Deținerea unui doctorat în domeniul securității și informațiilor, obținut la Academia Națională de Informații în 2010, și coordonarea tezei sub îndrumarea fostului ministru Gabriel Oprea, au consolidat imaginea de om cu legături solide în sfera securitară. Cu toate acestea, istoria sa politică nu a fost lipsită de critici și controverse, cele mai grave fiind legate de acuzațiile de corupție formulate de DNA.
## Arestul și condamnarea pentru luare de mită
Povestea carierei sale politice s-a încheiat abrupt în 2016, când procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au pus sub acuzare pentru luare de mită în formă continuată, în contextul retrocedării ilegale de terenuri în Sectorul 2. Potrivit anchetatorilor, Onțanu ar fi primit în mod ilegal un teren de 1.500 de metri pătrați, estimat de procurori la valoarea de 1,4 până la 4,2 milioane de euro, ca mită pentru deblocarea unor restituiri de terenuri în valoare totală de 83.500 de metri pătrați.
DNA a detaliat modul în care terenurile respective au fost retrocedate pe bază de contracte fictive. Astfel, în 2007, două contracte de vânzare-cumpărare fictive au transferat dreptul de proprietate asupra unor suprafețe de teren către interpuși, cu prețuri de zeci de ori mai mici decât valoarea lor de piață. În realitate, terenurile nu au fost plătite, ci transferate direct în contul mitei promise de Onțanu, la indicația sa.
Valoarea de piață a terenurilor pe baza revânzării ulterioare era estimată la peste 4 milioane de euro, fapt ce întărește gravitatea acuzațiilor. Tribunalul a stabilit ulterior o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare, penalitatea fiind reformulată de Înalta Curte, care a decis aplicarea unei pedepse definitive de trei ani de detenție, cu termen de încercare de opt ani.
## Din încercările de a scăpa de răspundere la condamnare
Dosarul lui Onțanu s-a derulat într-un ritm rapid după trimiterea în judecată în iunie 2016. La scurt timp, în iulie 2017, Curtea de Apel București a decis încetarea procesului penal pentru fapte prescrise, decizie ce a fost peste ani contestată de DNA. În cele din urmă, în aprilie 2021, Înalta Curte a admis apelul initiat de procurori și a pronunțat o sentință definitivă, confirmând condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare.
Procesul a fost un exemplu clar al luptei dure împotriva corupției în zona administrației locale, dar și al dificultăților legale în a combate astfel de fapte, mai ales în contexte ce implică relații politice și influențe din cercurile puterii. Pe lângă condamnarea lui Onțanu, au primit pedepse cu suspendare și complici, iar sumele implicate în mită și transferurile fictive au fost supuse confiscărilor speciale.
Ultimele dezvoltări arată că slabiciunile sistemului nu sunt complet eliminate, iar cazul lui Neculai Onțanu rămâne un exemplu elocvent al modului în care corupția a umbrit activitatea administrației locale în București. În aceași vreme, pentru fostul edil, instanța a stabilit un termen de probă de opt ani, perioadă în care va trebui să respecte anumite obligații, o măsură menită a evita recidiva.
Rămâne de văzut dacă această condamnare va servi ca un catalizator pentru întărirea controalelor în administrația publică locală sau dacă, în contextul unui sistem atât de complex, astfel de cazuri vor continua să iasă la suprafață. În orice caz, cazul Neculai Onțanu a accentuat necesitatea unei lupte riguroase împotriva corupției și a întăriri mecanismelor de supraveghere și sancționare în domeniul administrației publice.
