Guvernul român pregătește un plan bugetar cu un deficit de 6,2% din PIB pentru 2026, iar ministrul Finanțelor pleacă la Bruxelles pentru negocieri
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va pleca miercuri la Bruxelles pentru a discuta detaliile bugetului național pe anii următori. În mod oficial, discuțiile vor avea loc în contextul negocierilor cu institutiile europene privind limitele deficitului și respectarea țintelor fiscale, însă, dincolo de formalități, implicațiile acestor dezbateri sunt cu mult mai ample pentru economia României. În cadrul recentului ședințe a coaliției de guvernare, s-a definitivat, de asemenea, poziția oficială asupra bugetului pentru 2026, prevăzând un deficit de 6,2% din PIB, o cifră considerată mai generoasă față de ținta de 4,4% stabilită anterior de Uniunea Europeană pentru statele membre.
Prezența la Bruxelles: o încercare de a negocia limitele deficitului
De-a lungul anilor, România a avut o relație complicată cu modul în care a fost reglementată politica fiscală în cadrul Uniunii Europene, fiind adesea acuzată de depășirea limitelor de deficit permis. În condițiile în care oficialii români intenționează să stabilească pentru 2026 un deficit bugetar de 6,2%, cu peste 1,8 puncte procentuale peste limita maximă admisă de 4,4%, oglindind astfel o atitudine mai relaxată față de politica fiscală, negocierile de la Bruxelles sunt așteptate să fie dure.
Alexandru Nazare va avea misiunea dificilă de a explica de ce Guvernul român consideră necesară această relaxare temporară a limitelor fiscale, în contextul în care actuala situație economică impune investiții pentru susținerea relansării și combaterea efectelor pandemiei și crizei economice. Este, totodată, o oportunitate pentru Ministerul Finanțelor de a obține un acord care să permită flexibilitatea bugetară, esențială pentru implementarea proiectelor de infrastructură și reforme structurale.
Priorități în cadrul coaliției și impactul asupra politicii fiscale
Decizia de a pregăti un deficit de 6,2% pentru 2026 a fost adoptată după consultări intense în cadrul coaliției, unde s-au discutat și alte măsuri legate de Pachetul pentru administrație și pentru relansarea economică. Liderii coaliției au subliniat că această abordare va permite Guvernului să susțină economia în perioada următoare, chiar dacă ea riscă să inoveze cu discuții și critici din partea partenerilor europeni.
Pe termen scurt, această strategie are potențialul de a fluidiza proiectele de infrastructură și programele sociale, dar pe termen lung, riscă să afecteze credibilitatea fiscală a României în ochii partenerilor europeni. În condițiile în care Comisia Europeană a semnalat recent că va intensifica monitorizarea realizării planurilor fiscale, decizii precum cea de la București vor fi atent analizate, punând în joc respectarea angajamentelor asumate de țară.
Perspective și moment de maximă atenție pentru economia românească
Călătoria ministrului Nazare la Bruxelles vine într-un moment în care perspectiva financiară pentru anul 2026 devine din ce în ce mai incertă, iar negocierile cu reprezentanții UE vor fi decisive pentru modul în care România își va putea planifica viitoarele investiții și reforme structurale. Experții economici avertizează că relaxarea criteriilor fiscale poate fi o soluție temporară cu beneficii imediate, dar riscă să limiteze spațiul de manevră al țării în fața unor situații de criză.
De asemenea, decizia guvernului de a merge înainte cu un deficit calculat atât de generos în condițiile în care economia românească încă își reveniește din recesiunea cauzată de pandemie indică o abordare precaută, dar și una în care prioritățile politice și economice se intersectează. Rămâne de urmărit dacă eforturile diplomatice ale ministrului Nazare vor fi suficiente pentru a obține condiții favorabile și pentru a evita sancțiuni sau presiuni suplimentare din partea Bruxelles-ului.
Pe măsură ce ședința de negocieri se apropie, românii urmăresc cu atenție evoluțiile, conștienți că deciziile din aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității economice a țării și asupra modului în care România își va putea îndeplini obiectivele fiscale și de dezvoltare în anii următori.
