Conform Digi24: Epave naziste ies la suprafață pe Dunăre din cauza secetei istorice
Pe măsură ce nivelul apei Dunării a scăzut la minime record din cauza verii secetoase din Europa, mai multe nave de război germane din Al Doilea Război Mondial au ieșit la suprafață în Serbia, în apropierea portului Prahovo. Un catarg rupt, pe care odinioară flutura steagul nazist, este acum vizibil în mijlocul fluviului care desparte Serbia de România.
Aceste epave aparțin flotei germane de la Marea Neagră, scufundată intenționat de naziști spre sfârșitul conflictului, pe măsură ce forțele sovietice avansau pe teritoriul european. Istoricii estimează că până la 200 de nave germane au fost scufundate în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, sub tirul sovietic. Flota germană era în retragere și a fost urmărită de flota militară sovietică pe Dunăre. Pentru a bloca înaintarea navelor sovietice, naziștii și-au scufundat deliberat navele în fluviu.
Epave, obstacole periculoase pentru navigație
Epavele scufundate reprezintă în prezent un obstacol semnificativ și periculos pentru navigația pe Dunăre, mai ales în perioadele cu debite scăzute. Uniunea Europeană finanțează un program de eliminare a acestor epave, însă operațiunea este îngreunată de poziționarea lor dificilă în albii.
Criza energetică amplificată de seceta pe Dunăre
Seceta de pe Dunăre a pus în dificultate și centralele nucleare din regiune. Autoritățile din România au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a devia apă din fluviul afectat de secetă către singurul reactor nuclear funcțional al țării, la Cernavodă. De asemenea, Ungaria a fost aproape nevoită să oprească complet centrala nucleară de la Paks din cauza scăderii drastice a nivelului apei. Atât Paks, cât și Cernavodă utilizează apa din Dunăre pentru răcire. Pe fondul acestor dificultăți, Bucureștiul și Budapesta și-au mărit importurile de energie electrică și au îndemnat populația și companiile să își reducă consumul.
Seceta, un fenomen recurent cu impact major
Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că actuala criză energetică, declanșată de debitele record scăzute ale Dunării, nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, iar raportul „Starea climei în Europa 2025” indică faptul că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce 70% dintre râuri au avut debite sub medie.
În România, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie 2026, aproape de trei ori sub media sezonieră, forțând Nuclearelectrica să oprească un reactor la Cernavodă. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă națională pentru luna august, avertizând că țara ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică și a solicitat sprijin energetic de urgență din partea Ucrainei. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează, de asemenea, la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
Maioreanu atrage atenția că modificările legislative frecvente și intervențiile imprevizibile au afectat încrederea investitorilor în sectorul energetic românesc, menționând că principala lege privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) estimează că România are nevoie de investiții de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producție, rețele, stocare și interconexiuni transfrontaliere. Proiecte esențiale, de la zăcământul de gaze Neptun Deep la noi unități nucleare și centrale pe gaz, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative și procedurale.
Sursa: Digi24
