Conform Antena 3: NATO se pregătește să își întărească masiv apărarea pe flancul estic, prin implementarea unei rețele extinse de drone, senzori și inteligență artificială. Obiectivul principal este detectarea și respingerea rapidă a unui potențial atac rusesc, conform informațiilor publicate de Politico. Alianța Nord-Atlantică explorează integrarea dronelor asistate de inteligență artificială, menținând însă decizia finală asupra țintelor în mâinile operatorilor umani.
Această strategie se inspiră din experiența Ucrainei, care a integrat tot mai mult inteligența artificială în operațiunile sale cu drone. Totuși, atât militarii ucraineni, cât și companiile din industria de apărare subliniază necesitatea ca oamenii să rămână în centrul procesului decizional, în ciuda progresului tehnologic.
Un nou concept pentru apărarea flancului estic
Conceptul NATO, denumit Inițiativa de Descurajare pe Flancul Estic, vizează crearea unei rețele digitale pe câmpul de luptă. Aceasta va monitoriza amenințările de-a lungul frontierelor cu Rusia și Belarus, de la nordul Finlandei până la Marea Neagră. Proiectul implică mii de drone, senzori și sateliți, conectați prin sisteme de inteligență artificială, pentru a detecta și neutraliza încălcările teritoriului aliat încă din faza incipientă. Forțele militare convenționale, precum tancurile, avioanele și artileria, vor rămâne însă coloana vertebrală a apărării.
Maiorul Ben Schiff din armata SUA, responsabil cu operațiunile software, a explicat că atât Ucraina, cât și Rusia continuă să se bazeze pe intervenția umană în pilotarea dronelor. Deși anumite sisteme beneficiază de inteligență artificială pentru perioade scurte de autonomie, pilotarea propriu-zisă rămâne în sarcina operatorilor de la sol.
Automatizarea sarcinilor repetitive, decizia finală umană
Schiff a subliniat că sarcinile considerate „plictisitoare”, cum ar fi menținerea dronelor în aer pentru a căuta ținte, ar putea fi automatizate. „Cele mai plictisitoare părți ale zborului”, cum ar fi menținerea dronelor deasupra câmpului de luptă în căutarea țintelor, ar trebui automatizate. Însă, decizia finală privind ținta ce urmează a fi atacată revine întotdeauna unui om.
„Oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze efectiv, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp”, a declarat Schiff. Acesta coordonează dezvoltarea EFDI Data Backbone, o infrastructură menită să accelereze detectarea, clasificarea și utilizarea informațiilor la scară largă în cadrul NATO. Sistemul conectează rețele informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate, permițând fluxul de date în timp real de la senzori către comandamente.
Obiectivul este transformarea sistemului actual, liniar, unde informațiile parcurg un drum lung de la front spre decizie și înapoi pe câmpul de luptă, într-unul eficient, unde datele de la senzori ajung rapid la sistemele de armament și operatori. „Valoarea unei drone, a unui senzor sau a altei capacități nu este determinată doar de performanțele sale individuale,” a adăugat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al armatei SUA pentru Europa și Africa. „Eficiența sa depinde de cât de bine este integrată în ansamblul operațional.”
Lecțiile operaționale din Ucraina
Ucraina este un pionier în integrarea inteligenței artificiale în operațiunile militare. Pe câmpul de luptă, țara invadată a avansat semnificativ în utilizarea inteligenței artificiale pentru sprijinirea proceselor decizionale, navigarea dronelor, ghidarea în faza finală și creșterea preciziei, conform declarațiilor lui Andrii Hrițeniuk, directorul general al platformei ucrainene Brave1. Aproximativ 200 de companii ucrainene dezvoltă componente bazate pe inteligență artificială pentru diverse sisteme militare.
Companiile locale din industria de apărare insistent că mașinăriile nu vor prelua controlul complet asupra dronelor. Producătorul dronei Sting, Wild Hornets, a confirmat că inteligența artificială va fi integrată treptat, însă decizia finală privind ținta va aparține oamenilor. Operatorii de drone interceptoare trebuie să fie capabili să se adapteze rapid la schimbările tactice ale inamicului.
Comandanții ucraineni au reafirmat, de asemenea, necesitatea implicării umane în procesul decizional. Grek, un comandant de companie din Regimentul 21 „Kraken”, a subliniat că scopul este „de a le permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”. Ofițerii americani au confirmat că NATO se folosește de experiența operațională din Ucraina pentru a-și fundamenta planurile militare. „Nu copiem Ucraina,” a precizat căpitanul Ronan Sefton. „Învățăm de la Ucraina.”
Sursa: Antena 3
