În cadrul procesului de la Assen, Ţările de Jos, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a prezentat o declaraţie puternică, descriind furtul Tezaurului Dacic drept un atac de o gravitate excepţională la adresa patrimoniului cultural. Evenimentul, petrecut în ianuarie 2025, a avut loc la Muzeul Drents și a vizat capodopere arheologice de o valoare inestimabilă.
Un atac la adresa memoriei colective
Declaraţia MNIR, citită de un reprezentant al procuraturii olandeze, a subliniat că furtul nu a fost doar o spargere, ci un atac violent asupra unor artefacte de importanţă crucială. Coiful de la Coţofeneşti și cele trei brăţări dacice regale din AUR, nu sunt simple obiecte, ci simboluri ale istoriei și identităţii naţionale. Dispariţia lor a fost resimţită de societatea românească ca o rană adâncă, o pierdere a unei părţi din trecutul colectiv.
Furtul a generat șoc, revoltă și umilinţă, amintind de munca generaţiilor de muzeografi, arheologi și istorici care au conservat aceste comori. Atunci când astfel de piese sunt furate, nu este afectat doar materialul din care sunt făcute, ci este lovită însăşi misiunea unei instituţii publice chemate să apere patrimoniul comun. Efectele furtului au depăşit graniţele muzeului, afectând cooperarea culturală internaţională.
Impactul asupra cooperării culturale internaţionale
MNIR a evidenţiat impactul negativ al furtului asupra încrederii în cooperarea internaţională. Expoziţiile internaţionale au rolul de a apropia popoarele, dar acest eveniment a generat teamă și suspiciune, punând presiune pe relaţiile culturale dintre instituţii. Furtul a fost perceput ca o umilinţă naţională și a alimentat discursuri ostile faţă de schimburi culturale.
Instanţa este chemată să judece nu doar un furt, ci și consecinţele unei fapte care a tulburat profund o societate. MNIR și-a exprimat încrederea că autorităţile române vor continua eforturile de recuperare. Prejudiciul adus de dispariţia acestor obiecte nu poate fi măsurat doar în valoare financiară, acestea poartă în sine informaţie istorică irepetabilă și o valoare simbolică.
Recuperarea parţială a tezaurului
În urma furtului, doar coiful de la Coţofenești și două dintre brăţările dacice au fost recuperate, a treia brăţară rămânând dispărută. Cei trei bărbaţi acuzaţi, identificaţi ca Jan B., Douglas Chesley W. și Bernhard Z., sunt urmăriţi penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Obiectele au fost împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Procesul continuă, iar autorităţile române și olandeze colaborează pentru a recupera întreaga valoare a tezaurului.
Sursa: Digi24
