Senatul se pregăteşte pentru dezbaterea şi votul asupra moţiunii simple intitulate “Educaţie între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”. Moţiunea critică acţiunile ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, care este acuzat de diminuarea sprijinului social pentru studenţi într-un context inflaţionist, făcând accesul la educaţie mereu mai dependent de venitul familiei.
## Moţiune împotriva eforturilor bugetare asupra studenţilor
Ministrul este aspru criticat pentru faptul că, potrivit iniţiatorilor moţiunii, “diferenţa dintre cât costă viaţa şi cât oferă statul este împinsă, cu nonşalanţă, în spatele studenţilor şi al familiilor lor”. Moţiunea a fost depusă de un grup de 41 parlametari, din care 28 sunt senatori AUR şi 13 sunt PACE – Întâi România. Acest grup acuză că nu doar costurile de trai, dar şi costul educației este crescut în detrimentul studenților, “Niciodată pe birocraţie, niciodată pe ineficienţă, niciodată pe privilegiile administrative. Sub conducerea actuală, educaţia este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiţie strategică”, acuză ei.
## Destabilizarea accesului la educaţie
În plus, este punctată ironia situaţiei: deşi Ilie Bolojan este doar un ministru interimar al Educaţiei, “studenţii care sunt afectaţi de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viaţă, nu mandate”. Semnatarii moţiunii sunt foarte critici şi cu guvernarea actuală, menţionând că “Educaţia este guvernată ca o problemă contabilă. În educaţie, cifrele pot arăta bine exact atunci când lucrurile merg prost. Când studenţii abandonează, bugetul se echilibrează, când tinerii pleacă, presiunea dispare, când sărăcia devine normalitate, statistica arată stabilitate.”
Moţiunea subliniază şi riscul strategic pe care îl implică această guvernare: “Fiecare student care abandonează nu este un cost evitat, ci o pierdere pentru stat. Fiecare tânăr care pleacă nu este mobilitate europeană, ci eşec naţional”.
## Căutarea responsabilităţii politice
Deşi moţiunea nu poate produce demisii în direct, semnatarii speră că va “produce responsabilitate politică”. Grupul senatorial PACE Întâi – România îşi exprimă nemulţumirea şi solicită o serie de măsuri menite să remedieze situaţia: “recunoaşterea oficială a costurilor reale ale vieţii de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse şi facilităţi, introducerea unui mecanism de protecţie socială pentru studenţii vulnerabili, încetarea politicilor de austeritate aplicate educaţiei fără măsuri compensatorii, numirea unui ministru al Educaţiei cu mandat deplin şi viziune pe termen lung”.
Acest grup avertizează că “o generaţie pierdută nu se recuperează prin comunicate de presă”, sugerând astfel că actuala administrare a educaţiei este un efort de aparenţă, în detrimentul unui efort susţinut pentru binele studenţilor şi al viitorului României.
În lumina acestor acuzaţii, plenul Senatului va dezbate săptămâna aceasta dacă acţiunile ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, au fost în detrimentul sau în beneficiul studenţilor şi al educaţiei în România.
