Conform Digi24: Impactul unei retrogradări Moody’s asupra ratingului de țară
O posibilă retrogradare a României de către agenția de rating Moody’s nu ar însemna automat intrarea țării în categoria „junk”, însă ar face ca decizia Standard & Poor’s din 2 octombrie să devină crucială pentru menținerea ratingului de investiții. Această distincție este esențială pentru a înțelege potențialele consecințe economice și financiare asupra țării.
Diferențe metodologice între agențiile de rating
Consultantul economic Adrian Negrescu explică faptul că diferențele între evaluările Moody’s și Fitch se bazează pe metodologii distincte. Moody’s pune un accent mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu. Pe de altă parte, Fitch a analizat în principal execuția bugetară pe primele șase luni ale anului, unde deficitul semestrial, în jur de 2% din PIB, reprezintă un argument solid pentru România. Stabilitatea politică pe termen mediu este însă considerată a fi un element care lipsește în prezent.
În martie 2026, Moody’s a avertizat deja cu privire la „oboselii de reformă”, la schimbările de premier în coaliția de guvernare și la alegerile parlamentare din 2028. Aceste riscuri sunt acum percepute ca fiind mai pronunțate. Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat că Moody’s operează cu aceleași date ca și alte agenții, iar Guvernul, BNR și ministrul de Finanțe nu pot prezenta cifre diferite.
Riscul unui „split rating” și importanța deciziei S&P
Dacă Moody’s ar decide o retrogradare contrar evaluării Fitch, s-ar crea o situație de „split rating”, unde două agenții mențin ratingul de investiții, iar una îl plasează în categoria speculativă. Aceasta nu implică automat intrarea în „junk”. Un „split rating” ar transfera atenția piețelor financiare asupra evaluării pe care Standard & Poor’s urmează să o anunțe pe 2 octombrie.
Piața financiară începe să anticipeze scenariul în care un al doilea calificativ ar putea fi retrogradat. În acest caz, s-ar declanșa excluderea din indici bursieri și vânzări forțate. Retrogradarea din partea Moody’s nu ar fi evenimentul final, ci începutul unei perioade de opt săptămâni, timp în care România se confruntă cu o secvență de decizii. Fitch a oferit o perioadă de grație de două luni, iar Moody’s ar putea transforma acest răgaz într-un countdown spre o posibilă retrogradare mai amplă.
Cu o săptămână în urmă, Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu o perspectivă negativă. Toate cele trei mari agenții de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s Ratings și Fitch Ratings) au o perspectivă negativă asociată ratingului suveran, plasând țara la un pas de un calificativ din categoria „junk”.
Sursa: Digi24
