Conform Stiripesurse.ro: Mâna dreaptă a Sfântului Vasile cel Mare, o relicvă de o importanță spirituală majoră pentru credincioșii ortodocși, va ajunge pentru prima dată în România la sfârșitul lunii august. Evenimentul, unicul de acest fel, va avea loc în județul Teleorman și se înscrie în seria manifestărilor dedicate hramului Catedralei Episcopale „Sfântul Ierarh Alexandru” din Alexandria.
Evenimentul de excepție va începe pe 28 august, cu sosirea sfintei moaște în țară. Aceasta va poposi pentru o noapte la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman. Ulterior, relicva va fi transportată la Alexandria, unde va fi expusă spre închinare credincioșilor până pe 2 septembrie. Această vizită marchează și cei 30 de ani de la înființarea Episcopiei Alexandriei și Teleormanului.
Istoria prețioasei relicve
Racla ce adăpostește mâna dreaptă a Sfântului Vasile cel Mare provine din Grecia. Reîncă din anul 1921, relicva a făcut parte din patrimoniul Mitropoliei Nicomidiei. Ea a fost salvată în contextul dificil al retragerii populației ortodoxe din Asia Mică. Transportul a implicat nave militare, iar în octombrie 1922, moaștele au fost predate Sfântului Sinod al Bisericii Greciei. Sfânta mână este păstrată într-o casetă de argint, datând din anul 1849.
PS Nicodim de Skopelos, Episcop-vicar al Mitropoliei de Halkida, Istiaia și Sporadele de Nord, va însoți racla pe parcursul acestei călătorii. Pe 1 septembrie, PS Nicodim va oficia slujba la Catedrala Episcopală din Alexandria. Alături de el vor fi prezenți Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, și Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului.
Catedrala din Alexandria – O bijuterie artistică
Dincolo de semnificația religioasă a evenimentului, Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Alexandru” din Alexandria deține o istorie artistică deosebită. Pictarea lăcașului, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, a implicat nume sonore ale artei românești. În anul 1896, autoritățile locale au demarat procedurile pentru selectarea artiștilor.
Inițial, au fost solicitate oferte de la pictori de renume. O primă propunere, în valoare de 38.000 de lei, nu a fost acceptată. Ulterior, pictorul C. Mirea a oferit să execute lucrarea pentru 35.000 de lei, însă oferta sa nu a fost aprobată. Nici sculptorul Ioan Georgescu nu a putut fi implicat, deoarece lucrarea nu presupunea intervenții de sculptură.
În cele din urmă, Primăria a acceptat oferta lui Ștefan Luchian. Acesta a fost invitat să preia lucrarea, iar pentru a respecta termenele, a colaborat cu pictorii Constantin Pascali și Constantin Artachino. Contractul prevedea realizarea icoanelor, a decorațiunilor interioare și exterioare, poleirea cu AUR și pictarea cupolelor și a altor elemente arhitecturale, totul în stil bizantin. Ulterior, Constantin Pascali a fost retras din proiect, iar pictura a fost continuată de Ștefan Luchian și Constantin Artachino.
Picturile realizate includeau scene biblice complexe, precum Maica Domnului cu Pruncul în altar, sfinți pe pereții interiori, Nașterea Domnului, Învierea, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfânta Ecaterina și Cuvioasa Parascheva. În turla mare domina imaginea lui Iisus Pantocrator, flancat de cei patru Evangheliști.
Cutremurul din 1940 a afectat grav pictura catedralei. Lucrările de restaurare din 1944 au fost realizate de Constantin Artachino, ajutat de Ștefan Panciu, în timp ce pictura ornamentală a fost efectuată de Giuseppe Cavalcoli. Sfințirea bisericii, după finalizarea lucrărilor, a avut loc pe 6 decembrie 1898, marcând un moment festiv, comemorat prin executarea a 2.585 de medalii.
Catedrala a suferit noi pagube în urma cutremurului din 1940. Lucrările de consolidare, finalizate în noiembrie 1942, au inclus utilizarea betonului armat. Mareșalul Ion Antonescu a contribuit cu 500.000 de lei din fonduri proprii, la care s-au adăugat trei milioane de lei de la buget. Astfel, aducerea moaștelor la Alexandria nu este doar un eveniment religios, ci și o reamintire a istoriei bogate a acestui lăcaș de cult, unde se împletesc memoria locală și creația artistică românească.
Sursa: Stiripesurse.ro
