În urma unui litigiu civil de amploare, Muzeul Național de Artă a solicitat instanței despăgubiri estimate provizoriu la 500.000 de lei din partea Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Procesul, aflat pe rolul Tribunalului București din decembrie 2020, vizează restituirea a 226 de tablouri considerate dispărute, împrumutate de MNAR reprezentanțelor diplomatice românești. Valoarea reală a prejudiciului ar putea crește semnificativ odată cu expertizele solicitate.
226 de tablouri, un mister diplomatic
Situația tablourilor dispărute ridică semne de întrebare cu privire la gestionarea patrimoniului cultural. Din cele 226 de opere de artă împrumutate, nu există dovezi clare de predare-primire, iar multe au rămas abandonate în clădirile ambasadelor închise. Doar 527 de lucrări din cele deținute de MAE au fost returnate până în prezent. Zeci de opere recuperate prezintă semne de degradare, ridicând suspiciuni cu privire la modul în care au fost păstrate.
Muzeul Național de Artă solicită nu doar restituirea completă a patrimoniului, ci și despăgubiri pentru pierderile suferite. Instanța a dispus efectuarea unor expertize pentru a evalua starea de conservare a operelor recuperate și valoarea celor dispărute. Disputa dintre muzeu și minister se concentrează pe expertize, reprezentanții muzeului cerând intervenția unor laboratoare autorizate pentru evaluarea daunelor.
Bătălia pentru expertize
Litigiul se concentrează pe cine și cum va evalua prejudiciul. MAE consideră că probele cu expertize nu sunt concludente, argumentând că acestea ar putea fi influențate de reclamanți. Instanța a dispus încă din 2023 identificarea unui expert autorizat pentru a analiza lucrările recuperate, stabilind astfel dacă au fost afectate de umiditate, lumină sau manipulare necorespunzătoare, precum și costurile de restaurare.
Procesul nu stabilește vinovații, ci obiectivul este unul strict administrativ și financiar: stabilirea responsabilității patrimoniale a MAE. Orice suspiciune de natură penală legată de dispariția bunurilor ar trebui să fie investigată separat de organele de urmărire penală.
Haosul administrativ, confirmat de audituri
Un raport al Curții de Conturi a arătat că MAE nu are personal calificat pentru conservarea artei. Lipsa unor controale periodice și a unei evidențe centralizate a permis ca sute de lucrări să fie rătăcite între diverse misiuni diplomatice. Haosul a fost confirmat și de audituri oficiale, evidențiind proceduri formale de predare-primire a operelor de artă.
În articolul anterior se menționează că tablouri semnate de artiști renumiți precum Nicolae Grigorescu sau Sabin Bălașa au fost evaluate la sume simbolice, permițând astfel o răspundere financiară minimă în cazul pierderii sau deteriorării. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat: „Acum reparăm și recuperăm ce se poate, dar mai ales ne asigurăm că nu se va mai repeta”. Următorul termen al procesului este stabilit pentru 20 aprilie 2026.
