Construcția impunătoarelor morminte megalitice, o marcă distinctivă a Europei neolitice, a încetat brusc în jurul mileniului al IV-lea î.Hr. Un nou studiu sugerează că această dispariție ar putea fi legată de un declin dramatic al populației, cunoscut sub numele de „declinul neolitic”. Cercetările recente analizează ADN-ul vechi pentru a elucida misterul din spatele acestui fenomen.
Schimbări genetice și culturale
Cercetătorii au examinat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris. Analizele arată că mormântul a fost folosit în două etape distincte. Prima, între anii 3200 și 3100 î.Hr., este asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, care a început în jurul anului 2900 î.Hr., include persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței.
„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a explicat Frederik Seersholm, autorul studiului.
Aceste rezultate se aliniază cu descoperirile din alte situri neolitice din Germania, Danemarca și Suedia. Aici, au fost identificate dovezi similare ale schimbărilor demografice la începutul mileniului al III-lea î.Hr., sugerând o dispariție a societăților care construiau morminte megalitice. Noi veniți au adus și schimbări culturale, inclusiv în practicile funerare. De exemplu, în Bury, corpurile erau așezate aliniate în prima fază, dar nu mai exista această practică în cea de-a doua fază.
Epidemie sau alte catastrofe?
O întrebare cheie este cauza acestui declin la scară continentală. Cercetătorii au observat un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în prima fază, sugerând o mortalitate ridicată în rândul tinerilor. În plus, au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, inclusiv Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă.
„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a subliniat Martin Sikora, un alt cercetător implicat în studiu.
Un vid demografic
Datele sugerează că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o anumită perioadă, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere. Cercetătorii consideră că migrația dinspre Peninsula Iberică și expansiunea din stepele eurasiatice au fost răspunsuri la declinul neolitic, creând un vid demografic. Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.
Sursa: Descopera
