Conform Digi24: Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a declarat la Digi24 că Rusia își va modifica în continuare tactica în ceea ce privește incursiunile cu drone asupra României, iar țara noastră va trebui să se adapteze permanent. El a subliniat că un scenariu cu 150 de drone simultan ar însemna depășirea timpului de pace, iar reacția Armatei Române ar fi complet diferită.
„Dacă vin 150 de drone, înseamnă că nu mai vorbim despre timp de pace. Într-o asemenea situație, reacția Armatei Române ar fi cu totul alta”, a afirmat Miruță în emisiunea „În fața ta”.
Potrivit ministrului, s-a observat o schimbare a tacticii rusești, ceea ce a impus o modificare și în modul în care România interceptează aceste drone. Evoluțiile s-au suprapus în timp, iar ceea ce funcționează acum s-a dovedit a fi eficient în contextul actual.
Adaptarea permanentă la tactica rusă
Ministrul a explicat că procedura de interceptare implică mai multe etape, de la ridicarea avioanelor NATO aflate în serviciu de poliție aeriană, până la intervenția avioanelor românești. Aceste etape, deși durează în medie șapte până la cincisprezece minute, sunt esențiale. În cazul recent discutat, drona a fost doborâtă în aproximativ șapte minute de la decolarea avioanelor românești.
Miruță a subliniat că drone inscripționate ca fiind fabricate în Rusia pătrund în spațiul aerian românesc fără autorizație și cu încălcarea dreptului internațional, în ciuda faptului că România nu este în război. Până acum au fost înregistrate aproximativ 32 de incidente de la începutul conflictului din Ucraina, implicând drone cu încărcătură explozivă sau care au pătruns diferit în spațiul aerian românesc.
Declarație de război implicită: 150 de drone
Răspunzând la întrebarea dacă aceste atacuri sunt deliberate, ministrul a precizat că știe doar că drone rusești intră ilegal în spațiul aerian românesc. Potrivit dreptului internațional, statul de pe teritoriul căruia este lansată o astfel de dronă este responsabil pentru consecințele acesteia.
Capacitatea de reacție a Armatei Române este dimensionată diferit pentru timp de pace și timp de război, din punct de vedere al resurselor, efectivelor și planurilor de reacție. Un scenariu cu 150 de drone simultan ar depăși condițiile normale de timp de pace.
Reguli de angajare și riscul colateral
Decizia militară de a doborî orice obiect zburător neautorizat care intră în spațiul aerian românesc și este identificat ca ostil este clară. Analiza țintei se face în primele minute, iar pentru anumite scenarii există deja soluții, pentru altele se lucrează la dezvoltarea lor.
Există posibilitatea ca, în anumite situații, o dronă să pătrundă fără a putea fi doborâtă, în funcție de specificul scenariului. Totuși, toate dronele ostile trebuie doborâte, cu condiția ca acest lucru să poată fi făcut în siguranță, fără a produce pagube mai mari asupra populației sau locuințelor prin resturi. Decizia de angajare devine imediată din momentul în care ținta este clasificată ca ostilă.
Ministrul a subliniat că nu crede că este necesară o escaladare militară, ci mai degrabă un protest diplomatic ferm. El a ridicat întrebarea de ce România trebuie să consume resurse pentru a doborî drone trimise din Rusia, care nu au dreptul să intre în spațiul aerian românesc.
Situația este clară: România nu este o țară aflată în război și nu a declarat război Federației Ruse. Motivul pentru care aceste drone ajung pe teritoriul românesc, în condiții diferite față de Ucraina, este complex. Unele drone sunt deviate după ce sunt lovite de apărarea antiaeriană ucraineană. Altele ating pentru scurt timp spațiul aerian românesc în zona limitrofă Dunării, profitând de regulile NATO.
Aceste drone zboară pe mijlocul fluviului, la câțiva metri în spațiul aerian ucrainean, iar România nu are dreptul să le angajeze acolo. Decizia NATO impune interdicția de a trage asupra unei drone aflate în spațiul aerian ucrainean. Din cauza cursului natural al Dunării, care face uneori coturi, drona poate zbura în linie dreaptă și traversa pentru câteva secunde spațiul aerian românesc.
Sursa: Digi24
