Conform Economica: Sindicatul din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) trage un semnal de alarmă cu privire la proiectul noii Legi a salarizării, susținând că acesta ar putea genera noi discriminări și diminuări salariale pentru personalul care gestionează fonduri europene. Organizația sindicală solicită includerea în forma finală a actului normativ a unei modificări care să permită încadrarea la nivelul II de salarizare a personalului organismelor intermediare, în loc de nivelul I, așa cum prevede proiectul.
Revendicări pentru o salarizare echitabilă
Potrivit unui comunicat al sindicatului, MIPE a transmis Ministerului Muncii observații prin care cere modificarea Anexei VIII a proiectului de lege. Se dorește ca personalul organismelor intermediare, subordonate ministerelor, să fie încadrat la nivelul II de salarizare, nu la nivelul I. Reprezentanții sindicali argumentează că această modificare reflectă adecvat complexitatea activității, responsabilitățile asumate și contribuția esențială a acestui personal la funcționarea eficientă a sistemului de management și control al fondurilor europene.
Ministerul ar aprecia că propunerea de modificare nu va avea un impact negativ asupra bugetului de stat. Cheltuielile salariale aferente personalului organismelor intermediare sunt considerate eligibile și sunt rambursate din fonduri europene, prin Programul Asistență Tehnică 2021-2027. Această rambursare ar face ca o eventuală corectare a nivelului de salarizare să aibă un impact bugetar favorabil, conform sindicatului.
Critici la adresa proiectului legislativ
Deși MIPE susține oficial aceste modificări, acestea nu se regăsesc, conform sindicatului, în proiectul Legii salarizării. Organizația sindicală solicită introducerea lor în varianta finală a legii.
Sindicatul subliniază că personalul care gestionează fonduri europene a înregistrat deja diminuări salariale de aproximativ 30% în 2025. Noul proiect de lege ar introduce, spun aceștia, „noi discriminări și noi diminuări ale veniturilor”.
Sunt necesare, în opinia lor, măsuri concrete, nu simple declarații de susținere. Legea salarizării ar trebui să premieze performanța, să elimine discriminările existente și să protejeze profesioniștii, asigurând capacitatea administrativă necesară atragerii fondurilor europene.
Efectele demotivării specialiștilor
Efectele negative ale unor măsuri „lipsite de logică” încep deja să se vadă, prin demotivarea și plecarea specialiștilor. Acest lucru se întâmplă într-un moment crucial pentru România, când consolidarea capacității administrative este esențială pentru atragerea fondurilor europene.
Aceste probleme decurg, conform sindicatului, din transformarea majorării salariale din 2004 pentru activitatea de gestionare a fondurilor externe într-un spor variabil. De asemenea, eliminarea stimulentelor din fondurile aferente Politicii de Coeziune, în timp ce stimulentele pentru Politica Agricolă Comună, Fondul pentru Modernizare sau Fondul Social pentru Climă sunt menținute, creează o situație paradoxală.
Situația este cu atât mai paradoxală cu cât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține oficial revendicările salariale, în timp ce proiectul Legii salarizării este promovat de Ministerul Muncii, ambele instituții fiind conduse de ministrul Dragoș Pîslaru.
Sursa: Economica
