Ministrul pentru Investiții afirmă că, într-o țară cu proiecte de construcție în curs și fonduri de 15-17 miliarde de euro, recesiunea nu este posibilăea noastră”

Ministrul Investițiilor a afirmat că o țară cu un proiect de dezvoltare în desfășurare și cu fonduri europene de 15-17 miliarde de euro nu poate intra în recesiune. El a explicat că România are în plan să finalizeze până în 2025 anumite proiecte, iar pentru a susține aceste investiții are la dispoziție și 8 miliarde de euro din împrumuturi. În plus, bugetul național nu va putea fi menținut la deficitul inițial estimat, dar s-a reușit reducerea la aproximativ 8,4% pentru a putea accesa fondurile europene.

El a subliniat că anul 2026 va aduce o ajustare semnificativă, pentru că vor intra în vigoare măsuri importante și fondurile europene vor juca un rol de compensare majoră. Chiar și o mică parte din absorbția fondurilor europene, între 0,2 și 0,3%, ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei. Ministrul a întărit opinia că, dacă se respectă planul de absorbție și implementare, România nu va intra în criză economică, argumentând că, având în vedere volumul de proiecte în derulare și fondurile disponibile, o recesiune nu este posibilă.

Pîslaru a explicat că, în trecut, politica guvernamentală a fost caracterizată de un paravan de impulsionare a investițiilor — un ‘investment-led growth’ — dar această abordare a dus uneori la supra-contractare și blocaje. La deschiderea programelor europene, s-au semnat contracte pentru sume mult mai mari decât fondurile disponibile, ceea ce a creat dificultăți în implementare și a dus la întârzieri.

El a menționat că, recent, Ministerul Investițiilor și cel al Finanțelor au început să colaboreze mai eficient, ceea ce reprezintă un pas important pentru evitarea blocajelor în finanțare și proiecte. De exemplu, gestionarea fondurilor a fost ajustată pentru a permite utilizarea realistă a resurselor disponibile, iar pentru asta s-a emis și o ordonanță de urgență pentru restricționarea proiectelor la sumele existente.

În final, ministrul a accentuat că România alocă între 15 și 17 miliarde de euro pentru absorbție până la sfârșitul anului următor, deși până acum nu a reușit să gestioneze mai mult de circa 8,6 miliarde de euro într-un an, cum a fost cazul în 2023.

Sursa articol