România pornește în 2026 cu un firmament fiscal mai stabil și o gestiune bugetară solidă, după un an al cifrelor pozitive la nivelul finanțelor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat recent că evoluția incidicărilor bugetare ale anului actual indică o bază sănătoasă pentru un 2026 echilibrat și responsabil.
Finanțele publice se mențin pe o traiectorie favorabilă
Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, execuția bugetară pe primele unsprezece luni ale lui 2025 relevă o scădere semnificativă a deficitului, cu tot atâtea zecimi de punct procentual. Această descreștere confirmă eforturile guvernamentale de a menține controlul asupra cheltuielilor și de a creștere veniturile fiscale, într-un context internațional marcat de incertitudini economice.
„Execuția bugetară pe primele 11 luni din 2025 arată că deficitul a scăzut cu 0,74 puncte procentuale”, a declarat ministrul Nazare, evidențiind progresele obținute până acum. Aceasta constituie o veste bună pentru economia românească, care a traversat perioade de instabilitate în ultimii ani, dar și o confirmare a angajamentului guvernului de a aduce echilibru fiscal și responsabilitate în cheltuieli.
Creștere a veniturilor și perspective pentru 2026
Veniturile fiscale ale statului au înregistrat o creștere consistentă, ceea ce permite o planificare bugetară mai optimistă pentru anul următor. Ministerul Finanțelor indică faptul că, în ciuda provocărilor economice globale, România continue să își îndeplinească țintele financiare, sporind încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică.
Pe fondul acestor evoluții, ministrul Nazare subliniază că „ România intră în 2026 cu finanțe publice mai bine echilibrate, venituri în creștere și o bază sănătoasă pentru un buget responsabil și echilibrat anul viitor”. Aceste afirmații sugerează o viziune pe termen lung, în care eforturile de consolidare fiscală și reforme structurale vor continua să dea roade.
Contextul economic și provocările viitoare
Estimările oficiale pentru 2026 indică o perspectivă relativ optimistă, însă specialistii avertizează asupra riscurilor persistente, precum fluctuațiile pieței globale sau eventualele crize economice. În plus, guvernele trebuie să găsească un echilibru între austeritate și investiții urgente în infrastructură, educație și sănătate.
Presiunea pentru respectarea criteriilor fiscale și pentru reducerea deficitelor va rămâne o prioritate, în timp ce autoritățile încearcă să echilibreze cererea socială cu sustenabilitatea fiscală. În acest context, indicatorii pozitivi pentru 2025 dau speranța unui parcurs stabil, chiar dacă provocările rămân.
Ultimele date și declarațiile oficiale indică faptul că România a început să-și consolideze poziția fiscală, pregătind terenul pentru un 2026 în care economia va fi mai robustă și mai bine pregătită pentru eventuale turbulențe. Cu un control mai bun asupra cheltuielilor și creșteri constante ale veniturilor, perspectiva unui buget mai responsabil devine, pe termen mediu, tot mai realistă. Rămâne de urmărit dacă această trăsătură de responsabilitate fiscală se va menține în fața noilor provocări internaționale și interne.
