Escaladare în problema securității penitenciarelor: autoritățile nu au resurse suficiente pentru a proteja deținuții cu permisii
Evadarea unui deținut turc de la Penitenciarul Rahova a readus în centrul atenției problema securității în penitenciarele din România, în special în contextul eliberărilor condiționate. În condițiile în care numărul de deținuți care beneficiază de permisii de ieșire în cadrul programelor de reintegrare socială a crescut semnificativ în ultimii ani, autoritățile se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea unui control eficient al acestor persoane aflate în perioada de libertate condiționată.
Permisiile și provocările de securitate din penitenciare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a admis, marți seara la postul B1TV, că resursele actuale ale sistemului penitenciar sunt insuficiente pentru a asigura supravegherea deținuților pe durata permisiilor. „Autoritățile nu dispun de resurse suficiente pentru a-i păzi pe deținuții care primesc legal permisii,” a declarat oficialul, recunoscând astfel vulnerabilitățile din sistem. În opinia sa, situațiile precum evadarea din Penitenciarul Rahova sunt „extrem de rare”, dar totuși alarma trebuie trasă pentru că riscurile nu pot fi ignorate.
Această declarație vine într-un context în care problemele de securitate din penitenciare se acutizează odată cu creșterea numărului de permisii și cu dificultățile financiare cu care se confruntă sistemul penitenciar. La nivel național, în ultimii ani, numărul permisilor a crescut, pentru a încuraja reintegrarea socială a deținuților, dar această metodă pare să fie însoțită de riscuri tot mai evidente. Ministerul Justiției anunță că, pentru moment, bugetele alocate pentru infrastructură, personal și supraveghere sunt insuficiente pentru a acoperi toate nevoile.
Contextul legislativ și controversele legate de permisii
Legislația românească prevede multiple tipuri de permisii pentru deținuți, inclusiv cele de weekend sau pentru participarea la diferite activități de reeducare. În teorie, aceste măsuri de liberare condiționată trebuie să fie strict supravegheate, însă practic, resursele limitate și personalul insuficient pot crea goluri în sistem de control. În ultimii ani, multe voci din domeniul justiției au atras atenția asupra faptului că redistribuirea resurselor către activități educaționale sau capacitatea redusă a personalului de a monitoriza deținuții la ieșirea din penitenciar pun în pericol siguranța publică.
Evaziile, escape-urile și alte incidente de acest gen nu mai sunt simple excepții, ci au devenit subiecte frecvente în dezbaterile publice și politice. În plus, cazul evadării de la Penitenciarul Rahova, unde un deținut turc a dispărut din vedere pentru câteva zile, a stârnit controverse cu privire la eficiența sistemului de supraveghere și la veridicitatea măsurilor de securitate luate.
Perspective și soluții pe termen lung
Autoritățile sunt conștiente că actualul model trebuie reevaluat și îmbunătățit pentru a preveni astfel de incidente. Ministrul Justiției a făcut apel la o reevaluare a resurselor și la intensificarea controlului asupra deținuților aflați în libertate condiționată, dar semnalează că noile măsuri depind în mare măsură de disponibilitatea fondurilor și de restructurarea sistemului de supraveghere.
În același timp, specialiștii în domeniu susțin că modernizarea infrastructurii penitenciare și introducerea tehnologiei, precum monitorizarea electronică și camere de supraveghere mai eficiente, pot deveni soluții viabile pentru sporirea securității. Dar, până la implementarea acestor măsuri, oficialii trebuie să gestioneze cu maximă responsabilitate riscurile, mai ales în contextul în care învinovățirile pentru incidentele din penitenciare pot avea consecințe serioase asupra încrederii publice în sistem.
Deocamdată, autoritățile române recunosc că infrastructura și personalul nu permit o supraveghere perfectă a deținuților cu permisii, ceea ce face ca siguranța cetățenilor să fie vulnerabilă în anumite situații. Rămâne de văzut dacă planurile de reformare și investiție vor fi suficiente pentru a evita repetarea unor incidente care pot avea consecințe grave pentru societate.
