Ministerul Justiției din România a anunțat marți finalizarea proiectului de lege menit să implementeze în legislația națională mecanisme de protecție împotriva proceselor judiciare strategice, instrumente folosite pentru intimidare sau pentru a descuraja exprimarea liberă în spațiul public. Inițiativa, ce transpune în legislație Directiva (UE) 2024/1069, cunoscută ca „Directiva anti-SLAPP”, reprezintă un efort important al autorităților române de a alinia legislația internă la noile directive ale Uniunii Europene, menite să protejeze dreptul la liberă exprimare și să combată abuzul în justiție.
Noile măsuri pentru combaterea proceselor strategice
Procesul de adoptare a acestei legi vine într-un moment în care dezbaterile publice accentuează din ce în ce mai mult fenomenul fenomenului „SLAPP” (Strategic Lawsuit Against Public Participation), o practică prin care anumite persoane sau entități inițiază procese judiciare în mod intenționat pentru a intimida sau a discredita pe cei care exprimă opinii sau pun întrebări critice. Astfel de acțiuni sunt adesea folosite pentru a limita libertatea de exprimare a jurnaliștilor, activiștilor sau cetățenilor preocupați de probleme sociale, politice sau de mediu.
Prin lege, autoritățile române își propun nu doar să întărească protecția celor care fac afirmații sau investigații în spațiul public, ci și să ofere instanțelor de judecată instrumente clare pentru a respinge rapid solicitările abuzive de Chemare în judecată, care nu au alt scop decât intimidarea și blocarea exercitării dreptului la opinie.
Contextul legislativ și perspectivele implementării
Implementarea Directivei (UE) 2024/1069 are o semnificație majoră pentru România, care, în ultimii ani, s-a confruntat cu numeroase cazuri de procese strategice în justiție. În timp ce unii critici susțin că aceste măsuri ar putea fi folosite abuziv pentru a restricționa anumite libertăți, proiectul de lege pune accent pe echilibrul între dreptul la liberă exprimare și toți cei implicați în procesul judiciar. Printre prevederile cheie se numără posibilitatea ca persoanele vizate de astfel de procese să solicite respingerea acțiunii, dacă aceasta are un scop predominant de intimidare sau de cenzurare a unor opinii critice.
De asemenea, textul de lege propune mecanisme pentru ca instanțele să analizeze dacă o acțiune în justiție are un caracter strategic și, în cazul constatării unor abuzuri, să dispună respingerea acesteia. Acest demers are în vedere prevenirea utilizării judiciarului ca armă politică sau pentru a închide gura adversarilor sau criticilor.
De ce este important pentru societate și mediul politic
Adoptarea acestei legi urmează unei decades de tensiuni între puterea judiciară, mass-media și societate civilă în contextul unor procese controversate sau acuzații de intimidare a jurnaliștilor politic, dar și în cazul segmentelor care au ieșit în evidență prin activități de protest sau exprimare publică.
Suntem într-un moment în care libertatea de exprimare a devenit o prioritate pentru toți cei interesați de consolidarea unei societăți democratice și transparente. În acest context, mecanismele anti-SLAPP sunt privite ca un pas firesc pentru a asigura că drepturile fundamentale nu pot fi reduse prin mijloace judiciare abuzive.
Prin finalizarea proiectului de lege și avizarea sa în procedură legislativă, România își reafirmă angajamentul de a proteja valorile democratice, dar și responsabilitatea de a preveni sfruntarea libertății cetățenilor și a mass-media. În timp ce în Uniunea Europeană această directivă este privită ca un pas important în lupta contra abuzurilor judiciare, implementarea sa în România va fi un test al maturității sistemului judiciar de a face diferența între protejarea drepturilor și încălcarea lor prin exces de zel. Rămâne de urmărit dacă și în ce măsură noile mecanisme vor fi aplicate cu înțelepciune, pentru a nu deveni un instrument de cenzură.
