Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a clarificat recent poziția Guvernului privind creșterea datoriei publice a României, subliniind că depășirea pragului de 60% din PIB nu trebuie interpretată automat ca o situație de criză. În cadrul unei conferințe susținute miercuri, oficialul a explicat că această evoluție este rezultatul unor decizii anterioare, de dezvoltare a unor deficite bugetare semnificative, finanțate prin împrumuturi, și nu un semn de instabilitate sau eșec economic.
### Datoria publică, un semnal de alarmă mai puțin critic decât pare?
În discursul său, Nazare a precizat că “astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit …”, însă a subliniat că valoarea acesteia nu indică neapărat o criză fiscală în momentul de față. El a contestat percepția conform căreia toate creșterile în datorie trebuie să fie interpretate ca semne de instabilitate, punctând că majorările anterioare au fost rezultatul unor decizii politice și economice ce urmăreau stimularea investițiilor și relansarea economică.
Astfel, în viziunea ministrului, parametrii precum nivelul datoriei trebuie evaluați în contextul general al politicilor fiscale și al evoluției economice, accentuând că raportul datoriilor față de PIB nu reflectă automat o situație critică, ci este un indicator de management fiscal și de strategii pe termen lung.
### Lecții din trecut: de ce a crescut datoria publică?
Datoria publică a României a înregistrat o traiectorie ascendentă în ultimii ani, atingând în unele perioade pragul de 60% din PIB, conform datelor agregate de instituțiile financiare internaționale. La origine, aceste creșteri se datorează unor decizii guvernamentale de a susține investițiile în infrastructură, sănătate și alte domenii strategice, precum și măsurilor de combatere a efectelor pandemiei.
Deciziile acestea, susține Nazare, au fost luate pentru a evita un colaps economic grav, însă au avut ca efect majorarea deficitului bugetar, finanțată în principal prin împrumuturi externe și interne. El adaugă că, dincolo de cifre, importante sunt și politicile de gestionare a datoriei și de stimulare a creșterii economice, aspecte care trebuie evaluate pe termen lung pentru a nu se afla în fața unor surprize neplăcute.
### Impactul actual și perspectivele pentru economia României
Chiar dacă datoria depășește pragul de 60%, oficialii guvernamentali insistă că țara are în continuare un grad rezonabil de sustenabilitate a datoriei. Guvernul se bazează pe prognoze solide și pe un cadru fiscal stabil pentru a gestiona această situație. În același timp, se analizează opțiuni pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea fiscală, pentru a asigura o poziție mai fermă în fața agențiilor de rating și a investitorilor.
Economia românească are în față provocări constructive, dar și oportunități. În timp ce investițiile publice și private continuă să fie pilonii de dezvoltare, guvernul urmărește să găsească echilibrul între nevoia de finanțare și sustenabilitatea datoriei, pentru a preveni o eventuală criză fiscală în viitorul apropiat.
Deși evoluția erei post-pandemice rămâne incertă, cele mai recente declarații ale ministrului Nazare indică o abordare precaută și responsabilă, dar și o abordare optimistă legată de capacitatea României de a gestiona cu succes nivelul datoriei. În timp ce dezbaterile politice și economice continuă, prioritățile rămân implementarea unor măsuri de stabilizare și diversificare a surselor de venituri, pentru asigurarea unei creșteri durabile și pentru menținerea încrederii în economia națională.
