Ministrul Energiei: Încălzirea spitalelor bucureștene cu aeroterme și aparate de aer condiționat

Criza încălzirii în spitalele din București: situație alarmantă în plină iarnă

În plină iarnă, unele dintre cele mai importante unități medicale din București se confruntă cu probleme majore în asigurarea încălzirii, consolidând o situație dificilă pentru pacienți și personalul medical. Potrivit declarațiilor recente ale ministrului Energiei, Bogdan Ivan, trei spitale din capitală încă recurg la solutii improvizate pentru a face față frigului: Institutul Fundeni, Spitalul C.C. Iliescu și Institutul Oncologic.

Fără sistem de încălzire centralizat funcțional, spitalele se bazează pe aeroterme și aparate de aer condiționat

Deși sistemele de încălzire centralizată ar trebui să asigure confortul termic în astfel de instituții, situația din aceste unități medicale denotă o criză energetică și logistică. Într-un discurs televiziv, Bogdan Ivan a explicat că, “sunt trei spitale care sunt cele mai problematice în momentul de față. Institutul Fundeni, C.C. Iliescu și Institutul Oncologic. Aseară am avut o situație dificilă, dar am luat măsuri pentru a asigura funcționarea acestor unități în condiții de siguranță și confort pentru pacienți.”

Problema evidențiată de ministru pune pe tapet dificultățile cu care se confruntă sistemul de sănătate în contextul actual al crizei energetice globale. De la începerea sezonului rece, mai mulți conducători de spitale au semnalat lipsa unei alimentări corespunzătoare cu energie, precum și întârzieri în reparații și modernizări ale infrastructurii de încălzire. În lipsa unui sistem centralizat operational, unitățile sanitare sunt nevoite să folosească dispozitive temporare, strict pentru a menține în parametri de siguranță temperaturile necesare tratamentelor și recuperării pacienților.

Provocări și soluții temporare în fața condițiilorlor dificile

Această situație ne duce cu gândul la vulnerabilitatea infrastructurii sanitar-economice din România, mai ales în contextul în care spitalelor li s-au alocat fonduri destinate modernizării și extinderii sistemelor de încălzire. În absența unor investiții solide, apar adquirile unui caracter de urgență, iar soluțiile de moment devin normă în aceste zile. Chiar dacă folosirea aerotermelor și a aparatelor de aer condiționat este limitată și nu poate înlocui un sistem centralizat, acestea reprezintă măsuri de compromis temporar, menite să protejeze cei mai vulnerabili pacienți.

“De ieri am intensificat verificările și am suplinit lipsurile cu soluții rapide, dar este nevoie de un plan de acțiune pe termen lung pentru a preveni astfel de incidente,” a mai precizat oficialul. În același timp, autoritățile anunță inițierea unor proiecte pentru modernizarea completă a infrastructurii de termică în spitale, însă acestea pot dura ani de zile până la implementare și funcționare optimă.

Context și perspective pe termen lung: criza energetică și necesitatea de investiții

Situația din aceste trei spitale reflectă o problemă mai largă, de natură systemică, care afectează atât infrastructura critică, cât și capacitatea de răspuns a sistemului medical în perioadele de vârf ale sezonului rece. În ultimii ani, criza energetică mondială, creșterea costurilor la energie și lipsa unui plan coerent de modernizare au accentuat vulnerabilitatea acestui sector.

Autoritățile prorog și promit investiții pe termen lung, însă criticii insistă asupra faptului că eforturile trebuie accelerate pentru a evita situații similare în fiecare iarnă. Până atunci, pacienții internați în aceste unități trebuie să se mulțumească cu măsuri de urgență și soluții temporare, în condițiile în care orice modalitate de a menține un climat adecvat devine prioritară pentru sănătatea și siguranța lor.

Ultimele zile au adus, din păcate, confirmarea faptului că sisteme esențiale pentru funcționarea civilizată pot fi puse sub semnul întrebării nu doar de lipsa fondurilor, ci și de lipsa unei viziuni integrate de infrastructură. În același timp, se așteaptă ca, odată cu îmbunătățirea situației energetice, investițiile în infrastructura sanitară vor deveni o prioritate pentru autorități, menite să reducă vulnerabilitățile și să asigure un climat mai sigur pentru pacienți și personalul medical.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu