Proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana, un aspect discutat intens în ultimele luni din cauza întârzierilor și a controversele legate de impactul asupra mediului, a primit în sfârșit acordul de mediu. Această aprobere esențială deschide drumul pentru reluarea lucrărilor, după o perioadă de stagnare, și reflectă un avanpost important în strategia României de dezvoltare a energiei verzi.
O decizie crucială pentru sectorul energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat cu entuziasm, în cadrul unei declarații oficiale, că proiectul poate fi reluat. „Am deblocat proiectul hidroenergetic de la Cerna–Motru–Tismana! Comisia de Analiză Tehnică din Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru proiectul Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, operat de Hidroelectrica. Vom putea relua implementarea și, cel…”, a afirmat oficialul, confirmând faptul că această etapă vitală a fost în sfârșit aprobată. Aceasta însemnă că toate obstacolele birocratice au fost depășite și că operaționalizarea proiectului, estimată inițial pentru finalizare în 2023, poate deveni o realitate mai aproape de termen.
Este un moment aşteptat de mult timp de către specialiști, investitori și consumatori, pentru că proiectul are potențialul de a aduce o contribuție semnificativă la mixul energetic național, contribuind atât la reducerea dependenței de combustibili fosili, cât și la creșterea capacității de producție a energiei din resurse regenerabile.
Contextul și provocările din spatele aprobării
Proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana a fost început în urmă cu ani, fiind parte a unui plan amplu de dezvoltare a infrastructurii hidroelectrice în sud-vestul țării. Cuprins în lista investițiilor strategice ale Hidroelectrica, acesta viza construcția unor infrastructuri de peste 250 MW, menit să susțină transformarea energetică a României și să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Însă, procesul de obținere a acordului de mediu a fost o aventură lungă și complicată, marcată de controverse legate de impactul asupra ecosistemelor din zonă și opoziție locală. Organizațiile de mediu, dar și comunitățile din regiune, au ridicat semne de întrebare privind consecințele pe termen lung pentru biodiversitate și pentru apele râurilor Tismana, Motru și Cerna.
În 2022, aceste obstacole au fost rediscutabile, însă acum, decizia emisă de comisia de analiză tehnică semnalează o acceptare a faptului că beneficiile energetice și economice ale proiectului depășesc riscurile identificate, mai ales dacă vor fi respectate în detaliu măsurile de protecție ambientală prevăzute în planurile de implementare.
Perspective pentru viitor și angajamentele companiilor implicate
Cu acordul de mediu aculat, Hidroelectrica, principalul beneficiar, este invitată să accelereze lucrările și să finalizeze proiectul în timp util. Investițiile estimate pentru etapa a II-a se cifrează la sute de milioane de euro, însă beneficiile anticipabile includ aproximativ 500 de GWh anual de energie curată, ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă din consumul regional și național.
Compania de stat a subliniat în trecut angajamentul de a respecta toate normele de mediu și de a implementa tehnologii moderne, minimizând astfel impactul asupra ecosistemelor din zonă. În același timp, autoritățile locale și regionale și-au exprimat speranța că această aprobare va stimula și alte inițiative de energie verde, contribuind la un scop strategic de tranziție energetică.
Momentul reluării efective a lucrărilor asupra proiectului Cerna–Motru–Tismana depinde, așadar, de finalizarea ultimei faze de pregătire și de obținerea tuturor autorizațiilor operaționale. Însă, în lumina deciziei și a angajamentelor asumate, există speranța că în următorii ani vom asista nu doar la finalizarea unei investiții majore, ci și la o creștere a serviciilor de energie curată, în concordanță cu obiectivele de mediu și energie ale României.
