Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat recent, într-un interviu acordat Digi24, planurile României pentru investițiile în domeniul apărării în anul 2026, precum și provocările majore care grevează accesarea fondurilor europene destinate modernizării armatei, în cadrul programului SAFE. Anunțul vine într-un context în care țara noastră încearcă să-și consolideze capacitățile militare și să-și întărească poziția în regiunea geopolitic activă a Europei de Est.
Investiții majore în înzestrarea armatei până în 2026
Radu Miruță a clarificat că, din cele 34 de proiecte planificate pentru modernizarea și înzestrarea armatei române, 21 sunt dedicate achiziției de echipamente și tehnologie militara de ultimă generație. Aceste proiecte acoperă întregul spectru operațional, de la dotarea personalului până la componentele de tehnică grea, în încercarea autorităților de a răspunde noilor provocări de securitate din regiune.
“Din cele 34 de proiecte care acoperă tot spectrul, 21 sunt pentru înzestrarea pură a armatei. Cumpărăm, producem, și avem în vedere consolidarea capacităților naționale”, a declarat ministrul Apărării în emisiunea de la Digi24. Anunțul marchează un pas strategic important pentru armata României, întrucât modernizarea infrastructurii militare și echipamentul personalului devin priorități în contextul creșterii riscurilor regionale.
Aceste investiții sunt parte a unui plan pe termen lung menit să crească autonomia și eficiența forțelor armate, în condițiile în care amenințările hibride sau conflagrațiile regionale redesenează configurația de securitate europeană. În plus, România a alocat, pe lângă bugetul național, și resurse din fonduri europene, fiind un participant activ la programele de modernizare ale Uniunii.
Obstacole în accesarea fondurilor europene și provocări administrative
Cu toate acestea, accesarea fondurilor europene prin programul SAFE întâmpină obstacole semnificative, care întârzie implementarea planurilor de înzestrare. Radu Miruță a explicat că principalile dificultăți constau în birocrație excesivă și în lipsa unor mecanisme eficiente de coordinare și gestionare a proiectelor europene.
„Unul dintre principalele obstacole este legat de procedurile greoaie și de lipsa de flexibilitate în gestionarea fondurilor. Acest lucru ne împiedică să realizăm proiectele în termenele stabilite și să maximizăm beneficiile pentru armata noastră”, a subliniat oficialul. În plus, complexitatea procesului de licitații publice și lipsa unor parteneriate strategice solide de-a lungul timpului au contribuit la întârzierea implementării proiectelor.
Contextul geopolitic actual cântărește enorm în deciziile decidenților politici și militari din România. În condițiile creșterii tensiunilor regionale și a noilor riscuri de securitate, autoritățile de la București și-au reafirmat angajamentul pentru creșterea alocărilor bugetare în domeniul apărării și pentru accelerarea procesului de modernizare. Proiectele urmăresc nu doar înzestrarea, ci și dezvoltarea unei infrastructuri moderne, capabilă să susțină misiuni și exerciții pe termen lung.
Perspective și modul în care România își adaptează strategia de apărare
Deși întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor europene, autoritățile române rămân dedicate implementării planurilor de modernizare, având în vedere importanța strategică a procesului. În ultimii ani, România a făcut pași importanti pentru a se alinia la standardele NATO și ale Uniunii Europene, renunțând la dependența excesivă de furnizorii tradiționali și diversificând sursele de finanțare.
Și, în ciuda provocărilor administrative, planurile pentru 2026 indică o voință clară de a crește capacitatea de apărare a țării, fiind conștientă că modernizarea armatei nu este doar o chestiune de echipamente, ci și o investiție în securitatea națională pe termen lung. Perspectivele rămân optimiste, dacă guvernanții vor reuși să depășească obstacolele birocratice și să asigure o gestionare mai eficientă a fondurilor europene.
Cu toate acestea, actuala situație impune o reevaluare a strategiilor, pentru ca planurile ambițioase să nu rămână doar pe hârtie. În condițiile în care tensiunile regionale nu dau semne de reducere, prioritatea absolută devine consolidarea infrastructurii de apărare, pentru a putea răspunde prompt și eficient oricăror amenințări viitoare.
