Ministrul Agriculturii respinge din nou acordul cu Mercosur, fermierii români se opun vehement
Decizia guvernului de a aproba acordul comercial între Uniunea Europeană și țările din America Latină, cunoscut sub numele de Acordul Mercosur, a fost potențială sursă de tensiuni interne încă din faza sa inițială. În ciuda avertismentelor din partea multor fermieri, care consideră că acest acord va pune în pericol siguranța piețelor și va deveni o piedică pentru produsele autohtone, autoritățile române continuă să aibă ezitări majore în privința ratificării sale definitive.
Recent, situația s-a complicat și mai mult, odată cu poziția fermă adoptată de noul ministru al Agriculturii, Florin Barbu. La începutul lunii ianuarie, el a respins pentru a doua oară aprobarea acordului, explicând motivele pentru care fermierii români sunt în continuare profund nemulțumiți și preocupați. Într-un document transmis noului ministru al Economiei, Irineu Darău, Barbu a evidențiat în mod explicit dezacordul țării noastre cu unele prevederi ale Acordului Mercosur, dar și impactul negativ pe care acesta îl poate avea asupra sectorului agricol autohton.
### Opinia fermierilor și motivele rezistenței
Fermierii români au fost printre cei mai vocali opozanți ai acestei înțelegeri comerciale. În mod special, reprezentanții agriculturii și ai industriei alimentare îngrijorați de competiția din ce în ce mai acerbă de la partenerii sud-americani. În document, ministrul Barbu subliniază că o ratificare a acordului ar putea duce la inundarea piețelor locale cu produse ieftine, fapt care ar diminua semnificativ profitabilitatea fermierilor români și ar afecta stabilitatea economică a sectorului.
„Fermierii români se opun vehement acestui acord, considerând că nu aduce beneficii echilibrate pentru toate părțile și că înfățișează un dezechilibru între protejarea intereselor UE și cele ale producătorilor locali”, menționează documentul. În plus, Barbu atrage atenția asupra diferențelor majore între regulamentele sanitare, de mediu și muncă ale UE și cele din țările din Mercosur, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de siguranță și calitate al produselor aduse de pe continentul sud-american.
### Contextul și implicațiile politice
Decizia de a respinge de două ori acordul indică dezbaterea aprinsă la nivel guvernamental și în societatea civilă românească. În timp ce Uniunea Europeană a prezentat de mai mult timp convenția ca pe o oportunitate de extindere economică și consolidare a relațiilor cu America Latină, criticii subliniază că avantajele potențiale nu compensează riscurile pentru sectorul agricol autohton.
Este important de menționat că, în perioada anterioară, incluziunea României în procesul de ratificare a acestui acord a fost pusă sub semnul întrebării, din cauza temerilor legate de refundare economică și de posibilele imposibilități de a proteja interesele ferme locale.
### Perspective și următorii pași
Până în prezent, poziția fermă a ministrului Florin Barbu rămâne o chestiune de actualitate fragilă, în contextul unei presiuni din partea Uniunii și a partenerilor din Palamentul European pentru o decizie finală rapidă. Între timp, fermierii continuă să organizeze proteste și campanii de sensibilizare, solicitând guvernului să nu aprobe acordul până când nemulțumirile lor nu vor fi abordate în mod temeinic.
Ultimele evoluții indică o posibilă amânare a procesului de ratificare, în așteptarea unor consultări suplimentare și a unui dialog mai amplu cu toți factorii de decizie. În acest moment, ceea ce pare clar este că discuțiile despre Acordul Mercosur nu s-au încheiat și vor continua să fie un punct sensibil pe agenda politică românească, în plină vară politică și economică.
