Câteva versuri din poezia lui Mihai Eminescu, postate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe pagina sa de Facebook de Ziua Culturii Naționale, au stârnit un val de reacții negative din partea utilizatorilor. Publicația a citat greșit atât titlul, cât și versurile, ceea ce a dus la o dezbatere aprinsă în mediul online.
### Greșelile care au stârnit indignarea
Postarea originală, care includea fraza „De vezi codrii de aramă / De departe vezi albind / Ş-auzi mândra glăsuire/ A pădurii de argint,” a fost atribuită incorect poeziei “De ce nu-mi vii”, când, de fapt, versurile provin din “Călin (file din poveste)”. Ulterior, MAI a corectat eroarea, prezentând scuze pentru confuzie. Într-un comunicat, au subliniat: „În postarea de astăzi, dedicată Zilei Culturii, am comis o eroare legată de poezia citată. Regretăm eroarea şi vă mulţumim tuturor celor care aţi fost vigilenţi şi ne-aţi ajutat să corectăm.”
### Reacții pasionale pe rețelele sociale
Pe acest fundal, reacțiile utilizatorilor au fost variate, oscillând între critice și ironii. Unii nu au ezitat să își exprime indignarea în termeni acizi. Un utilizator a scris: „De ce nu-mi vii MAI strigau toate victimele nepăsării voastre, aşa”. Altele comentarii au evidențiat lipsa de cunoștințe literare la nivelul instituției, punând sub semnul întrebării profesionalismul angajaților.
Desigur, nu au lipsit nici glumele ironice. Multe dintre comentarii au subliniat gravitatea greșelii, dar au făcut-o cu un strop de umor. „Aţi văzut codrii dar nu aţi văzut poezia”, a fost o reacție care a căpătat popularitate rapidă, ilustrând starea de confuzie și ușor dispreț față de postarea ministerială.
### Cultură și greșeli în era digitală
Eroarea MAI nu este un caz singular, ci reflectă o problemă mai largă a instituțiilor publice în era digitală, unde informațiile trebuie gestionate cu acuratețe sporită. Înțelegerea și aprecierea culturii naționale, în special în cazul unor mari autori precum Mihai Eminescu, sunt esențiale pentru identitatea națională. Fundamentală este responsabilitatea instituțiilor de a promova aceste valori corect.
Criticii sugerează că o mai bună pregătire a personalului este necesară, nu doar pentru a evita astfel de situații pe viitor, dar și pentru a întări legătura dintre cultura națională și cetățeni. Pe lângă lecția despre importanța corectitudinii în comunicarea publică, incidentul servește ca un apel la responsabilitate și respect pentru patrimoniul cultural al României.
MAI a demonstrat prin acest incident că, în ciuda intențiilor bune, greșelile pot avea un impact considerabil asupra percepției publicului despre instituțiile statului. Se pare că un simplu citat poate deveni un catalizator pentru discuții și reconsiderări despre ceea ce înseamnă cu adevărat a fi dedicat culturii naționale. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de derapaje în viitor.
