Un avans revolucionar în domeniul neuroștiinței și roboticii poate deschide drumul către o revoluție tehnologică ce interconectează biologia și mașinile într-un mod nemaivăzut până acum. Recent, cercetători din China au reușit să folosească mici formațiuni de celule cerebrale umane, cultivate din celule stem, pentru a controla roboți reali, o descoperire care ar putea schimba radical paradigma roboticii și a inteligenței artificiale.
### Organoizi cerebrali: mini-creiere pentru controlul roboților
Organoizii cerebrali reprezintă structuri tridimensionale crestate din neuroni umani, obținute în laborator prin cultivarea celulelor stem. Deși aceste forme de „mini-creieri” nu au conștiință și nu pot fi comparate cu un creier matur, ele reușesc să reproducă anumite tipare de activitate neuronală și să învețe să răspundă la stimuli exteriori. În fața acestor rezultate, studiile au început să exploreze conceptul de „wetware”, o expresie ce desemnează integrarea componentelor biologice în sisteme electronice pentru a crea o formă nouă de calcul, diferită de soft sau hardware clasice. Astfel, aceste mici „organe” biologice devin parte integrantă a procesului de prelucrare a informației, deschizând perspective pentru o sinteză între biologie și electronică.
Proiectul MetaBOC, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Tianjin și Universitatea de Știință și Tehnologie din Sud (SUSTech), a realizat conexiunea între aceste structuri neuronale artificiale și sistemele robotice. Organoizii primesc semnale electrice provenite de la senzori și le interpretează, apoi generează răspunsuri motorii. Pentru a accelera antrenamentul și pentru a minimaliza riscurile, cercetătorii utilizează medii virtuale în care aceste mini-creiere învață să reacționeze în condiții controlate înainte de a fi conectate la roboți reali. Impulsurile de ultrasunete, de intensitate scăzută, stimulează aceste rețele neuronale pentru a sprijini adaptabilitatea și plasticitatea lor, astfel încât să își îmbunătățească răspunsurile.
### Potențialul de transformare a roboticii și a AI-ului
Modelele controlate de aceste mini-creiere au deja demonstrat funcții de bază, precum evitarea obstacolelor și manipularea obiectelor. Însă, diferența fundamentală față de roboții tradiționali este modul în care aceștia iau decizii și învață. Informațiile nu sunt strict programate, ci sunt procesate de structuri biologice capabile să asimileze experiența și să se adapteze în timp real, la fel ca un organism viu. Acest mod de calcul biologic propune o revoluție în domeniul roboticii, oferind posibilitatea unor mașini mai flexibile și mai inteligente, capabile să învețe din experiență, devenind astfel mai eficiente și mai autonome.
Pentru cercetători, această direcție deschide și noi perspective pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, prin integrarea unor componente biologice în sistemele digitale. Însă, odată cu aceste posibilități apar și întrebări de ordin etic, legate de limitele „gândirii” artificiale și de responsabilitatea pentru astfel de tehnologii. În momentul de față, oamenii de știință subliniază că aceste mini-creiere nu gândesc, nu simt și nu conștientizează, iar scopul cercetărilor rămâne strict științific.
Pe termen lung, dacă aceste cercetări vor continua în direcția actuală, rezultatele ar putea duce la o redefinire profundă a conceptului de inteligență artificială, bazată pe integrarea organică a componentelor biologice și electronice. Astfel, roboții ar putea deveni nu doar mașini programabile, ci extensii ale unui sistem de învățare naturală, capabile să se adapteze și să evolueze într-un mod asemănător cu organismele vii. Într-un peisaj tehnologic în continuă schimbare, aceste descoperiri semnalează începutul unei noi ere în care granițele dintre natură și tehnologie devin tot mai estompate.
