Milioane de americani au ieșit în stradă în weekend pentru a protesta împotriva administrației Donald Trump, marcând cel de-al treilea val de demonstrații de acest fel de la începerea mandatului său prezidențial. Manifestațiile, organizate sub sloganul „No Kings” („Fără regi”), au avut loc în mii de orașe și comunități din toate cele 50 de state americane, dar și în afara Statelor Unite, cu evenimente în Paris, Londra și Lisabona.
Potrivit organizatorilor, peste 8 milioane de persoane au participat la mai mult de 3.300 de evenimente. Autoritățile nu au confirmat oficial aceste cifre, dar amploarea protestelor a fost evidentă în multe dintre centrele urbane importante.
Nemulțumiri majore și mobilizare națională
Protestele au fost alimentate de o serie de nemulțumiri majore, printre care politicile stricte privind imigrația, implicarea militară în conflictul cu Iranul, creșterea costului vieții și extinderea puterilor prezidențiale. Organizatorii au transmis că Trump dorește să „domnească peste noi ca un tiran”, dar că puterea aparține poporului. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Casei Albe a minimizat protestele, descriindu-le drept „sesiuni de terapie pentru sindromul Trump”. Acesta a mai adăugat că singurii interesați de manifestații sunt „jurnaliștii plătiți” să transmită relatări de la proteste.
Demonstrațiile au avut loc în aproape toate marile orașe americane, inclusiv Washington D.C., New York, Los Angeles, Dallas și Philadelphia, dar și în comunități mai mici, unde participarea a crescut semnificativ față de edițiile anterioare ale protestelor. În capitala Washington D.C., mulțimi impresionante au ocupat National Mall și zona Lincoln Memorial, scandând lozinci pro-democrație și afișând pancarte anti-Trump. Protestatarii au purtat inclusiv efigii ale președintelui și ale unor membri ai administrației, cerând demisia și chiar arestarea acestora.
Un stat cheie: Minnesota, în centrul atenției
Unul dintre cele mai importante centre ale protestelor a fost statul Minnesota. Manifestația din acest stat a fost marcată de indignarea publică provocată de moartea a doi cetățeni americani, Renee Nicole Good și Alex Pretti, împușcați în ianuarie de agenți federali de imigrație. Guvernatorul statului, Tim Walz, a declarat la protest că administrația Trump „ne numesc radicali. Și da, am fost radicalizați, de compasiune, de decență, de respectarea legii, de democrație și de dorința de a ne opune autoritarismului”. Senatorul Bernie Sanders a transmis că „nu vom permite ca această țară să alunece în autoritarism sau oligarhie. Noi, poporul, vom conduce”.
Artistul Bruce Springsteen a susținut un moment muzical, interpretând piesa „Streets of Minneapolis”, un protest artistic față de politicile de imigrație și tragedia celor două victime.
Reacții politice și perspective
La New York, zeci de mii de oameni au mărșăluit prin Manhattan, iar actorul Robert De Niro a fost printre participanți. „Cred că tot mai mulți oameni încep să vadă că, cu acest tip, lucrurile devin din ce în ce mai rele, în fiecare zi”, a spus De Niro. „Este atât de simplu și trebuie să ne ridicăm împotriva lui, împotriva regimului, să luptăm cu tot ce avem. Trebuie să luptăm, pașnic, dar trebuie să rezistăm. Nu avem de ales”, a mai spus actorul.
Deși organizatorii au insistat asupra caracterului pașnic al protestelor, au existat și incidente. În Los Angeles, mai multe persoane au fost arestate după ciocniri cu forțele de ordine, iar agenți federali au fost răniți după ce asupra lor au fost aruncate obiecte. Arestări au fost anunțate și în Dallas, în urma unor altercații cu contra-protestatari. Republicanii au criticat dur manifestațiile. Purtătorul de cuvânt al Comitetului Național Republican pentru Congres, Mike Marinella, a declarat că „aceste mitinguri anti-America sunt locul unde cele mai violente și delirante fantezii ale extremei stângi primesc o platformă”.
Protestele au loc într-un moment politic sensibil, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, rata de aprobare a președintelui Trump a scăzut la 36%, cel mai mic nivel de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025.
