Gură de gaură de 6,8 miliarde de lei în banii publici: o problemă structurală în controlul finanțelor statului
Unele dintre cele mai importante instituții în supravegherea banului public din România încă se luptă cu eșecuri recunoscute la nivel înalt. În aproape șapte ani, Curtea de Conturi a identificat o gaură de aproape 7 miliarde de lei în bugetele companiilor de stat și ale autorităților publice, dar recuperările sunt aproape insignifiante. În această perioadă, institutia condusă de Mihai Busuioc, actual judecător la Curtea Constituțională, a reușit să recupereze abia șase milioane de lei, ceea ce pune serios sub semnul întrebării eficiența mecanismelor de control și sancționare.
Număr uriaș de sesizări, rezultate aproape zero în actul de justiție
De-a lungul anilor, auditorii Curții au trimis peste 500 de sesizări penale către parchete, însă doar o fracțiune a acestora a dus la continuarea anchetelor. Din totalul sesizărilor, majoritatea au fost clasate, în unele cazuri fără nicio explicație clară, iar altele au rămas în sertare. La momentul actual, doar 12 dosare penale au ajuns în fața judecătorilor, în timp ce 170 sunt în suspensie sau într-o fază incertă de urmărire penală, arată datele făcute publice recent. Mai mult, din acțiuni vizând recuperarea prejudiciilor, aproape 50 de dosare s-au pierdut complet în procesul administrativ între instituții, semn al unor deficiențe grave în gestionarea și transferul informațiilor.
Sectorul public și cazul disfuncționalității din Sectorul 1
Unul dintre cele mai grave exemple de ineficiență administrativă a fost identificat în sectorul de administrație publică din Capitală. În ciuda există a datelor și a faptului că sesizările au fost înregistrate clar, dosarele au dispărut din evidențele Parchetului Sectorului 1. În cazul specific al Societății de Administrare a Participațiilor Statului în Energie (SAPE), auditorii au identificat nereguli grave, cu un prejudiciu estimat la 3,3 miliarde de lei, adică aproape 750 de milioane de euro la valoarea de atunci. Cu toate acestea, în ciuda evidenței, în data de 30 martie 2021, procurorii nu au mai găsit aceste dosare în evidențele lor, iar rapoartele de control întocmite de Curtea de Conturi nu au fost puse la dispoziție, alimentând astfel suspiciunea de gestionare ineficientă sau chiar de potențiale tentative de acoperire.
Misterul dosarelor pierdute și riscurile pentru bugetul public
Situația dosarelor pierdute sau fără finalitate clară indică un sistem de control care nu reușește să fie agentul de sănătate financiară pe care România și-l dorește. Resurse uriașe, oameni și timp sunt irosiți în încercări de a aduce în fața justiției proveniența și utilizarea necorespunzătoare a banilor publici, dar rezultatele sunt neînsemnate. Deși s-au făcut câteva mișcări pentru a reforma sistemul, rămâne tot mai clar că lipsa de transparență, birocratia excesivă și lipsa unei coordonări eficiente între instituții subminează lupta pentru recuperarea prejudiciilor.
Actualii oficiali și experții în domeniu subliniază că, dacă aceste probleme nu vor fi remediate, riscurile pentru bugetul public vor crește exponențial, iar încrederea în instituțiile statului va avea de suferit. În timp ce anchetele încearcă să prindă contur, realitatea rămâne una dură: o gaură uriașă de miliarde de lei care continuă să plutească deasupra finanțelor publice, în timp ce mecanismele de control trasmite mesaje contradictorii sau chiar inactive. Rămâne de văzut dacă reformele anunțate vor aduce în sfârșit rezultate concrete sau dacă această situație va rămâne un semn de întrebare asupra modului în care România gestionează banul public.
