Mihail Saakaşvili, fostul președinte al Georgiei, solicită organizarea de proteste ca ultimă oportunitate pentru a aduce schimbări în țarăea noastră”

Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, aflat în prezent în detenție, i-a încurajat joi pe susținătorii săi să iasă în stradă în ziua alegerilor locale, considerând aceste manifestații „ultima șansă” pentru a salva democrația în țara sa din Caucaz, conform agenției de știri AFP, citată de agenția Agerpres.

„Există momente când trebuie să acționăm, aici și acum”, a scris fostul lider în vârstă de 57 de ani pe o rețea socială.

„Să ieșim în stradă pe 4 octombrie și să rezistăm până la capăt. Libertatea este acum sau niciodată!”, a declarat el.

Acest apel este făcut în contextul în care georgienii sunt chemați să voteze sâmbătă într-un scrutin local, care reprezintă primul test electoral pentru partidul de guvernământ, Visul Georgian, după o criză politică de un an.

În octombrie 2024, alegerile legislative contestate, al căror rezultat a fost considerat fraudat, au degenerat în proteste de durată, în mare parte reprimate de autorități.

Mai mulți lideri ai opoziției din Georgia au fost arestați, iar organizațiile care apără drepturile omului estimează că aproximativ 60 de persoane, inclusiv jurnaliști și activiști, au fost încarcerați în contextul acestor proteste post-electorale.

Saakaşvili și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noi arestări, în cazul unei mobilizări masive împotriva guvernului, care este criticat pentru apropierea de Moscova după 2022.

Fostul președinte, care a condus Georgia între 2004 și 2013, consideră că este momentul pentru această demonstrație de forță, pentru a contracara riscurile de noi măsuri anti-democratice. El avertizează că, dacă protestele nu vor avea loc, „disperarea totală va pune stăpânire pe țară și Occidentul ne va abandonă”, fiind citat de presa locală.

Saakaşvili, reținut în 2021 după întoarcerea sa din exilul din Ucraina, unde a fost unul dintre consilierii cheie ai președintelui Volodimir Zelenski, ispășește o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru abuz de putere. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului consideră că aceasta poate fi o măsură politică.

Sursa articol