Un nou val al migrației forței de muncă, cu precădere a tinerilor cu studii superioare, stârnește îngrijorare. Statisticile evidențiază o creștere alarmantă a românilor care aleg să muncească în străinătate, accentuând o criză de personal în sectoarele-cheie ale economiei. Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul celor care au părăsit țara a crescut cu 70.000 față de anul precedent. Principalele destinații rămân, în continuare, țări din vestul Europei, precum Germania, Italia, Spania și Franța.
Exodul creierelor și pierderile statului
Aproximativ un sfert dintre românii care aleg să lucreze în afara granițelor țării sunt absolvenți de facultate. Această tendință generează pierderi semnificative pentru stat, estimate la peste 200.000 de lei pentru fiecare emigrant cu studii superioare. Specialiștii avertizează asupra riscului de a rămâne fără profesioniști calificați, în special în domenii vitale pentru dezvoltarea economică. Adrian Negrescu, analist economic, a subliniat că „asta înseamnă miliarde de euro irosiți în educație pentru a pregăti forță de muncă pentru alte țări”.
Oana Botolan, specialist HR, a adăugat că deficitul de competențe este mai acut în rolurile tehnice, în zona de inginerie și IT. De asemenea, doctorul Iulian Gâlcă, specialist în chirurgie oncologică abdominală, stabilit în Germania de 7 ani, a explicat că decizia de a pleca a fost consecința lipsei de perspective după finalizarea rezidențiatului. „După ce tinerii chirurgi își termină pregătirea în rezidențiat, sunt nevoiți să își croiască singuri drum prin sistemul medical românesc”, a precizat medicul.
Adaptarea angajaților și prudența companiilor
În contextul economic actual, marcat de încetinire și incertitudine, mulți angajați au adoptat o atitudine precaută. Andra Pintican, consultant HR, a descris tendința actuală ca fiind „job hugging”, o formă de loializare față de locul de muncă existent, în detrimentul căutării unor alternative potențial mai bune. Companiile, la rândul lor, și-au schimbat abordarea, punând accentul pe păstrarea și adaptarea angajaților actuali. Andreea Oancea, brand manager, a menționat că angajatorii „încearcă să se folosească de angajații curenți pentru a-și duce, până la urmă, task-urile la bun sfârșit”. Bogdan Cană, coordonator recrutare, a subliniat importanța adaptabilității, încurajând angajații să învețe continuu și să rămână valabili pe piața muncii.
Preocupări europene și rolul Uniunii
Europarlamentarul Eugen Tomac a evidențiat preocupările Uniunii Europene cu privire la piața forței de muncă și a menționat importanța Fondului Social European Plus. Acesta a accentuat necesitatea debirocratizării și a abordărilor flexibile, menite să faciliteze accesul la instrumentele europene, fără a neglija domeniile importante. Tomac a vorbit și despre Garanția Europeană pentru Copii, un program care oferă sprijin pentru copiii din zonele defavorizate. „Noi vom insista inclusiv prin acest „Observator al Copilului”, pentru că digitalizarea ne oferă instrumente extraordinare prin care putem urmări, pur și simplu, pas cu pas, cum se implementează fiecare decizie”, a precizat oficialul.
În contextul discuțiilor despre fondurile europene, Eugen Tomac a subliniat că „în Uniunea Europeană nimeni nu-ți impune cum să te organizezi, dar îți oferă perspectiva și cadrul necesar pentru a te dezvolta”. Ulterior, a adăugat că „A fi un bun român înseamnă să accesezi acești bani, să-i aduci în țară, în comunitățile rurale și în orașe, pentru a dezvolta România”. Anul trecut, numărul de români care au emigrat pentru a munci în străinătate a crescut cu 70.000.
