O anchetă BBC scoate la iveală o rețea de firme de avocatură care ajută migranții să obțină azil în Marea Britanie prin declarații false de homosexualitate, în schimbul unor sume mari de bani. Reportajul detaliază modul în care aceste firme oferă migranților povești fabricate și îi învață să producă dovezi false pentru a-și susține cererile de azil.
Afaceri oneroase pe fondul disperării
Potrivit investigației, firmele de avocatură percep sume considerabile, de până la 7.000 de lire sterline, pentru a depune cereri de azil falsificate. Acestea promit solicitanților că șansele de a fi respinși de către Ministerul de Interne sunt „foarte mici”. În plus, migranții sunt instruiți să se consulte cu medici de familie, invocând depresia, pentru a obține documente medicale care să le susțină declarațiile. Unii dintre ei au mers până la a pretinde că sunt seropozitivi.
Ancheta dezvăluie, de asemenea, mărturii ale unor consilieri în imigrație care se laudă cu experiența lor de ani de zile în fabricarea acestor cereri. Un consilier a afirmat că poate aranja ca o persoană să pretindă că a avut o relație sexuală homosexuală cu un client. În unele cazuri, migranților li se promite chiar că își vor putea aduce soția din țara de origine, ulterior aceasta urmând să depună o cerere falsă de azil pe motiv de lesbianism. Avocații implicați în această schemă oferă ajutor pentru întocmirea cererilor false pentru sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lire sterline, la care se adaugă costurile pentru crearea dovezilor false.
Creșterea cererilor de azil pe baza orientării sexuale
În 2023, au fost analizate peste 3.400 de cereri de azil depuse de persoane LGBT, cu aproape 1.400 de noi cereri depuse pe motivul orientării sexuale. Din acestea, aproximativ 42% au fost depuse de cetățeni pakistanezi, aceștia reprezentând cea mai mare parte a cererilor în ultimii cinci ani. Deși cetățenii pakistanezi constituie doar 6% din totalul cererilor de azil, statisticile Ministerului de Interne au înregistrat o creștere bruscă a cererilor de azil din partea acestora, precum și a migranților din Bangladesh și India, veniți cu vize de studii sau de muncă.
Aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil care au invocat persecuția pe baza orientării sexuale au primit o decizie favorabilă în prima instanță în 2023.
Reacții și măsuri
Jo White, membră a Comisiei pentru Afaceri Interne, a subliniat necesitatea ca guvernul să ia măsuri ferme împotriva firmelor de avocatură și a consilierilor implicați. Ea a cerut, de asemenea, Ministerului de Interne să oprească eliberarea vizelor de studii pentru persoanele din Pakistan, similar măsurilor luate în trecut pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, din cauza abuzurilor în materie de vize.
Secretarul de stat pentru afaceri interne, Chris Philp, a declarat că ancheta a scos la iveală „escrocheria” din spatele multor cereri de azil și că consilierii juridici identificați ar trebui urmăriți penal. El a adăugat că sistemul de azil trebuie revizuit în totalitate, pentru a acorda protecție doar celor care se confruntă cu o persecuție reală și pentru a interzice solicitarea de azil pentru imigranții ilegali.
În martie, ministrul de Interne, Shabana Mahmood, a anunțat schimbări în normele privind imigrația în Marea Britanie, ceea ce implică faptul că solicitanții de azil vor primi doar protecție temporară, dosarele lor urmând să fie reexaminate la fiecare 30 de luni.
