Metrorex a dat în judecată compania franceză Alstom pentru penalizări de peste 58 milioane de euro, acuzând întârzieri semnificative la livrarea garniturilor de metrou destinate Magistralei M5 din București. Cauza principală a conflictului o reprezintă faptul că trenurile, contractate în urmă cu șase ani, încă nu circulă în subteran, deși termenul de livrare a fost depășit cu mai bine de un an.
Întârzieri majore și costuri suplimentare
Contractul semnat între Metrorex și Alstom a vizat achiziția a 13 unități de tren, în valoare totală de 103,2 milioane de euro, echivalentul a peste 500 de milioane de lei. Conform acordului, toate garniturile trebuiau livrate în perioada 2023-2026, însă prima unitate a fost adusă în România abia în 2024, iar ultimele trenuri întârzie sau chiar nu au fost încăele circulație. În prezent, ea se află în faza de testare, după ce a parcurs deja o distanță inițial stabilită de 10.000 km fără pasageri.
Metrorex nu a ezitat să ceară penalizări, suma relevantă fiind de peste 58 de milioane de euro, pe motiv că termenul de predare a fost încălcat și că trenurile, deși finalizate, nu sunt încă operaționale. Înlocuind intențiile inițiale, compania a declarat că s-a adresat instanței pentru recuperarea acestor bani, dar Alstom nu recunoaște această sumă ca fiind datorată, contestând penalitățile în tribunale.
Cursa întârziată și problemele contractuale ale Alstom
Dificultățile de livrare și punere în funcțiune a garniturilor al Proprietarului au generat un adevărat scandal, amplificat de întârzierea dramatică a primei garnituri, care, deși trebuia să ajungă în 2023, a fost expediată doar anul următor. La momentul respectiv, Metrorex a aplicat penalități de 11 milioane de euro, pe fondul întârzierilor, ce reprezentau amenzi zilnice de câteva mii de euro.
Crisis-ul a fost amplificat de decizia Alstom de a pune poprire pe conturile companiei de stat, ca urmare a neînțelegerilor legate de termenii și condițiile de livrare a celor 13 trenuri Metropolis. În ultimele luni, relația dintre cele două părți s-a deteriorat profund, pe fondul unor conflicte legate de aspecte tehnice și de configurație ale trenurilor.
Contextul tehnic și politic al întârzierilor
Un element semnificativ al problemelor îl reprezintă modificările tehnice solicitate de sindicatul de la metrou, pentru a putea omologa trenurile, dar și decizia Alstom de a abandona sistemul driverless, inițial promovat pentru a elimina mecanicii de tren, în favoarea montării consolelor pentru mecanici. Această schimbare majoră a fost impusă sub presiunea salariaților și a fost finalizată într-un moment în care piața globală a electronicelor se confrunta deja cu dificilă penurie.
În plus, întârzierea livrării a avut și implicații politice și logistice, întrucât metroul bucureștean se bucură de o atenție crescută din cauza proiectului de extindere a Magistralei M5, care trebuia să asigure conexiuni strategice în Capitală. Lipsa trenurilor moderne amenință să întârzie finalizarea proiectului și să afecteze costurile totale ale infrastructurii metroului din București.
Ultimele evoluții sugerează că procesul juridic este încă în desfășurare, iar drumurile pentru recuperarea penalităților și decontarea disputei sunt lungi și complicate. În același timp, Metrorex continuă să caute soluții pentru punerea în circulație a acestor garnituri, a căror modernizare reprezintă o prioritate majoră pentru îmbunătățirea transportului subteran din oraș.
Pe măsură ce litigiile se desfășoară și problemele tehnice par a fi o provocare de durată, rămâne de urmărit dacă și când trenurile Alstom vor ajunge să circule, oferind bucureștenilor un transport mai sigur și mai modern. În tot acest timp, criza contractului din ultimii ani rămâne un exemplu despre cât de complicate pot fi investițiile în infrastructură, mai ales când se combină interesele comerciale cu cele politice și sociale.
