Meta își pregătește terenul pentru un proces crucial care va avea loc în februarie în New Mexico, încercând să limiteze ce probe și argumente pot fi prezentate în sala de judecată. Într-o mișcare aparent agresivă, compania solicită instanței să excludă din discuție anumite subiecte sensibile, precum studiile asupra impactului rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților, cazuri de sinucidere asociate cu conținutul online sau chiar referințe la personalitatea fondatorului Mark Zuckerberg din anii Harvard. Scopul clar: să dirijeze percepția juriului și să se ferească de un proces cu implicații de amploare, care ar putea zgudui reputația gigantului tech.
Strategie juridică: o țintă precisă pentru orice tema controversată
Metoda folosită pentru a controla discursul în timpul procesului este cunoscută sub denumirea de „motion in limine”, adică o cerere prealabilă adresată judecătorului pentru a decide ce probe și argumente pot fi sau nu prezentate. În teorie, această procedură are menirea să reducă riscul ca juriul să fie influențat de informații irelevante sau emoționale, dar în practică, volum și diversitatea cererilor Meta ridică semne de întrebare. În documentele depuse, compania vrea să fie scutită de discuții despre impactul social al rețelelor sociale, despre recomandările de sănătate publică făcute de fostul surgeon general al SUA și chiar despre eventuale etichete de avertizare pentru conținut problematic.
Compania precizează că astfel de subiecte nu sunt relevante pentru centrul procesului, concentrat pe modul în care Meta gestionează siguranța minorilor. Mai mult, avocatul gigantului vrea să evite discutarea aspectelor financiare — precum veniturile și profitul companiei — sau detaliile personale ale angajaților sau ale lui Zuckerberg, pentru a preveni crearea unei imagini caricaturale sau interpretări subiective a profilului public al firmei. La fel de sensibilă este și solicitarea ca instanța să nu permită referințe la cazul Molly Russell, adolescenta britanică a cărei moarte a adus în prim-plan pericolele conținutului online cu tematică de auto-vătămare și sinucidere.
Chiar mai surprinzător este faptul că Meta a cerut excluderea mențiunilor despre chatbot-urile sale bazate pe inteligență artificială, argumentând că „acest proces nu a fost niciodată despre chatboți” și că subiectul ar introduce o temă „complexă”, care ar putea devia atenția juriei de la acuzațiile principale. Pentru observatori, această mișcare pare a fi o încercare de a ascunde în spatele unor argumente tehnice realitatea: investițiile masive ale companiei în domeniul AI și implicarea sa în soluții pentru protecția minorilor.
Context și motive ale statului New Mexico
De partea cealaltă, autoritățile din New Mexico susțin că platformele Meta au fost, de fapt, parte a problemei, nu a soluției. În plângerea depusă în 2023, statul acuză gigantul tech că nu doar că nu au reușit să oprească exploatarea minorilor, ci au și amplificat algoritmic conținutul periculos, în special cel legat de sexualizare și auto-vătămare. Autoritățile au realizat teste undercover, acuzând că au creat conturi false ale unor minore pe Facebook și Instagram, care au primit rapid mesaje explicite sau conținut sexual.
Problema devine și mai sensibilă dacă ținem cont de faptul că procesul va fi un adevărat test pentru modul în care companiile din tech pot fi traționate în instanță pentru modul în care gestionează protecția tinerilor. În ultimele luni, Meta a intensificat eforturile de a privi această lipsă de reglementare ca pe o problemă de imagine, investind în inovare pentru protecția adolescenților, precum lansarea „Teen Accounts” cu setări mai stricte și măsuri pentru identificarea și limitarea accesului minorilor sub vârsta legală. Compania insistă că face pași concreți pentru a limita expunerea tinerilor la fotografii și conținut nepotrivit și susține că aceste eforturi ar trebui să fie singura temă a procesului.
Însă, contextul legal și public devine din ce în ce mai complex. În ultimii ani, Meta a fost supusă unei serii de acțiuni în mai multe state americane, vizând efectele platformelor sale asupra sănătății mintale a minorilor, dar și practicile sale de supraveghere și colectare a datelor. Acest proces din New Mexico pare să devină un precedent, un test nu doar pentru companie, ci și pentru modul în care instanțele vor decide să reglementeze responsabilitatea socială a celor mai mari platforme digitale.
Pe măsură ce data începerii procesului se apropie, atenția rămâne concentrată asupra modelului de discuție pe care instanța îl va permite — dacă va fi limitată la acuzațiile principale, sau dacă, din greșeală sau intenționat, anumite teme sensibile vor fi excluse, lăsând un gol de informație care va putea fi folosit pentru a ascunde anumite adevăruri. Întrebarea rămâne: în această scenă juridică complexă, cine va reuși să își păstreze pe termen lung credibilitatea și să influențeze modul în care tehnologia va fi reglementată în Statele Unite? Rămâne de văzut dacă, în final, compania va reuși să își protejeze reputația sau dacă acest proces va marca începutul unei perioade în care responsabilitatea socială a marilor giganți digitali va fi analizată și judecată mai sever decât până acum.
