Friedrich Merz, lider al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din Germania, a recunoscut recent faptul că decizia de a închide centralele nucleare, initiativă promovată de fostul cancelar Angela Merkel, s-a dovedit a fi o „greșeală strategică gravă”. Declarația sa aduce în prim-plan o problemă acută a politicii energetice germane, a cărei impact se resimte din plin în contextul crizei energetice europene și a creșterii costurilor pentru consumatori și industrie.
Este pentru prima dată după mai bine de un deceniu când un reprezentant de nivel înalt al politicii germane admit că deciziile din trecut privind energia nucleară au fost făcute în grabă sau fără o analiză aprofundată a consecințelor pe termen lung. Merz a afirmat că „renunțarea la energia nucleară a fost o greșeală strategică gravă” și că în prezent țara sa traversează una dintre cele mai costisitoare tranziții energetice din istoria recentă.
### Decizia de a renunța la energie nucleară și contextul european
Decizia de a închide centralele nucleare a fost anunțată în timpul mandatului Angelei Merkel, ca parte a unei strategii de reducere a dependenței de combustibili fosili și o încercare de a promova energia verde. În perioada post-Fukushima, în 2011, și pe fondul creșterii preocupărilor legate de siguranța nucleară, guvernul german a hotărât să pună capăt producției de energie nucleară până în 2022.
Însă, această decizie a avut consecințe neașteptate. Executivul nu a reușit să pună pe picioare un sistem de alternative suficiente pentru a acoperi deficitul, mai ales în condițiile în care sursele de energie regenerabilă, precum eoliana și solarul, încă mai inversează de capacitate. Ca urmare, Germania a devenit dependenta de importurile de energie, în special din Rusia, într-o perioadă în care tensiunile geopolitice au escaladat. Creșterea prețurilor la energie și interrupted supply-urile au accentuat criza economică internă.
### Costurile uriașe ale tranziției și viitorul energiei nucleare
Friedrich Merz a precizat că reducerea accentului pe energie nucleară a avut efecte financiare devastatoare. „Acum întreprindem cea mai costisitoare tranziție energetică din întreaga lume”, a spus politicianul conservator. Această tranziție a necesitat investiții extraordinare în infrastructura pentru sistemele regenerabile, în fusuri orare de mare capacitate și în tehnologii de stocare a energiei, toate acestea având un cost ridicat pentru bugetele publice și pentru cetățeni.
Pe lângă costurile financiare, această decizie a atras critici și din partea unor experți în domeniul energiei, care avertizează asupra riscurilor și asupra șanselor ratate pentru diversificarea surselor energetice. Merz susține însă că o revenire la energia nucleară ar putea fi o soluție pentru reducerea dependenței de importurile de gaz și pentru asigurarea unui mix energetic durabil.
### Perspectivele pe termen lung ale politicii energetice
În ciuda criticilor, autoritățile germane rămân în general fidele ambițiilor de a devansa energia verde, însă progresul a fost mai lent decât s-ar fi dorit. Recent, discuțiile privind redeschiderea anumitor centrale nucleare au fost din nou aduse în discuție de către unii politicieni, ca măsură temporară pentru a contrabalansa penuria energetică.
Declarațiile lui Friedrich Merz semnalează o schimbare subtilă, o reevaluare a deciziilor din trecut, într-un context geopolitic și economic din ce în ce mai complicat. Cu toate că decizia de închidere a centralelor nucleare a fost luată în urmă cu peste un deceniu, responsabilitatea pentru gestionarea consecințelor revine acum autorităților, iar perspectivele pentru eliminarea completă a energiei nucleare în Germania rămân incert. În viitorul apropiat, este de așteptat ca discuțiile privind reconfigurarea mixului energetic german să capete și mai multă actualitate, în speranța găsirii unui echilibru între sustenabilitate, costuri și securitate energetică.
