Dezbaterea despre practica șpăgii în spitalele din București continuă să fie actuală, deși percepțiile și realitatea par să fie în continuă schimbare. În timp ce unii pacienți afirmă că acest fenomen nu mai este atât de frecvent, alții încă se confruntă cu situații în care a plăti ori nu o plăti devine o dilemă, chiar și în cele mai prestigioase unități medicale din Capitală.
Percepția că șpaga a fost eliminată în anumite spitale din București se răspândește printre utilizatorii care au avut parte de experiențe pozitive în ultimii ani. Unii menționează că medicii tineri, în special cei cu vârsta sub 40 de ani, nu acceptă în mod oficial sau unofficial astfel de „atenții”. „Nu se mai dă, majoritatea doctorilor nu o acceptă (cel puțin cei tineri) și chiar se enervează când lumea insistă. Nu am auzit în ultimii ani să ceară cineva, mi s-ar părea penibil să se mai întâmple așa ceva”, afirmă un utilizator, adăugând că, în cazul celor din familie, medicii aleg să returneze banii pacienților care încearcă să ofere șpagă.
De asemenea, un pacient cu experiență în mai multe spitale publice din București remarcă că, în ultimele cinci ani, nu a fost nevoit să ofere bani medicilor sau personalului medical pentru a beneficia de servicii de calitate. „Din păcate am fost nevoit să „vizitez” două spitale de stat diferite, pentru câteva zile, în ultimii 5 ani. Experiența mea e ca în nici una din ocazii nu a fost nevoie și nici nu mi s-a cerut/impus nimic. Singurii bani pe care i-am dat au fost infirmierelor, care au fost suficient de drăguțe încât să meargă la magazin pentru ce aveam nevoie, însă chiar și în acest caz, doamnele infirmiere aduceau restul fix la ce mi-au cumpărat”. Aceasta dovedește, cel puțin din cazul său, că relația pacient-medical poate fi construită pe respect și transparență, eliminând scena șpăgii.
Prezența chestionarelor Ministerului Sănătății la ieșirea din spitale a reaprins discuția despre modul în care se evaluează serviciile medicale în contextul corupției. În unele unități, pacienții sunt invitați să completeze formulare care includ întrebări direct legate de practici precum oferirea de bani sau alte favoruri medicilor. „Se cere/nu se cere; ai dat că ai vrut tu bani da/nu”, povestește un pacient, subliniind transparența parțială pe care o aduc aceste chestionare, însă și dorința de a monitoriza și evidenția eventualele abateri.
Există însă și utilaje ale fenomenului: medici care încă acceptă șpagă în anumite contexte, chiar dacă unii au renunțat definitiv la astfel de practici. Ei rămân o prezență în unele spitale, precum Fundeni sau Floreasca, unde există încă așteptări, sau tarife stabilite, ale unor medici pentru anumite servicii. „Unii refuză categoric și o iau ca pe o jignire. Despre alții se cunoaște tariful și există așteptarea să dai. O singură dată mi s-a cerut pe față”, afirmă un internaut, indicând că, indiferent de promovarea anti-corupție, în anumite situații, cultura „favorurilor” încă persistă.
Pe de altă parte, există și cazuri în care medicii refuză explicit astfel de practici. O experiență recentă povestită de un pacient la secția de chirurgie plastică a secției private de la Spitalul Floreasca subliniază o atitudine diferită. „‘Vecinul’ meu de pat a vrut să dea unei asistente și l-a refuzat”, relatează acesta.
Chiar dacă se pare că în ultimii ani prind rădăcini tot mai slab în anumite spitale din București, fenomenul comprimat între vechi tipare și aspirațiile de profesionalism și integritate persistă. Practicile de corupție, chiar dacă nu mai sunt atât de răspândite, necesită o monitorizare constantă și o schimbare profundă în mentalitatea sistemului medical și a pacientului. Încrederii îi trebuie reconstruită, iar măsurile legislative și cele de reputație publică par a fi doar începutul unei adevărate revoluții în sistemul de sănătate. О perspectivă mai curajoasă și o conștiință civică mai solidă sunt esențiale pentru ca această problemă, adesea ascunsă sub aparența normalului, să fie cu adevărat combătută.
