Marius-Constantin Budăi răspunde dur criticilor prim-ministrului Ilie Bolojan privind taxele din România
Fostul ministru al Muncii și Solidarității Sociale, deputatul PSD Marius-Constantin Budăi, a lansat un atac dur la adresa prim-ministrului Ilie Bolojan, după declarațiile acestuia referitoare la nivelul impozitelor și taxelor în România comparativ cu cele din alte țări europene. Declarațiile lui Bolojan, fost ministru al Fondurilor Europene și actual premier al județului Oradea, au stârnit deja controverse în contextul discuțiilor despre fiscalitatea din țară și competitivitatea economiei românești.
“România nu are cele mai mari taxe din Europa” – o afirmație contestată de fostul ministru PSD
Ilie Bolojan a afirmat recent în cadrul unei conferințe că, din punctul său de vedere, ”nivelul taxelor din România nu este neapărat unul mare, dacă îl comparăm cu alte țări din Europa”, argumentând că politica fiscală trebuie abordată în contextul specific al fiecărei economii. În replică, Marius-Constantin Budăi a subliniat că aceste declarații ignoră realitatea complexă cu care se confruntă românii și mediul de afaceri.
“Este ușor să vorbești despre nivelul taxelor când nu ești direct implicat în gestionarea bugetului și a impactului fiscal asupra cetățenilor. România are, de fapt, un nivel de fiscalitate care frânează dezvoltarea economică și afectează nivelul de trai al populației”, a declarat fostul ministru în cadrul unei conferințe de presă.
Contextul fiscal și impactul asupra salariilor și serviciilor publice
De-a lungul mandatului său, Marius-Constantin Budăi s-a concentrat pe creșterea salariilor în sectorul public și pe îmbunătățirea condițiilor sociale, dar a recunoscut în același timp că există provocări majore în sistemul fiscal. Cu toate că România a înregistrat unele succese în reducerea sarcinii fiscale pentru anumite categorii de contribuabili, nivelul general al impozitelor rămâne unul ridicat comparativ cu multe state europene, în special în ceea ce privește contribuțiile sociale și taxele pe salariu.
Potrivit datelor istorice, țara noastră se află printre statele cu cele mai mari poveri fiscale din Uniunea Europeană, în ciuda declarațiilor optimiste ale oficialilor politici. Acest fapt afectează direct competitivitatea mediului de afaceri și nivelul de angajare, precum și calitatea serviciilor publice, multe dintre acestea fiind în continuare subfinanțate sau insuficient reformate.
Subiectul fiscal nu a fost niciodată atât de controversat în discuțiile politice din România
Declarațiile prim-ministrului Bolojan au venit pe fondul unor discuții privind viitoarele reforme fiscale și a încercărilor Guvernului de a echilibra bugetul, în condițiile în care deficitul și datoria publică sunt subiecte frecvent abordate de către analisti și partidele politice. În același timp, opoziția, reprezentată de PSD și alte forțe politice, acuză oficialii de superficialitate și de minimalizarea problemelor reale ale populației.
Măsurile fiscale adoptate în ultimii ani au fost percepute ca fiind în principal favorabile mediului de afaceri, dar nu au adus beneficii substantiale pentru populație, iar povara fiscală rămâne o temă de intens dezbatere, mai ales în contextul creșterii prețurilor și al instabilității economice globale.
Ce urmează în fila dialogului politic despre taxe și salarii?
După aceste declarații, dezbaterea despre nivelul taxelor din România pare departe de s-a încheia. Pe de o parte, oficialii pro-reformă doresc să sublinieze că fiscalitatea trebuie să fie competitivă pentru atragerea investițiilor și stimularea creșterii economice. Pe de altă parte, opoziția și sindicatele trag semnale de alarmă, solicitând relaxarea poverii fiscale pentru a sprijini populația și mediul de lucru.
Perspectivele rămân incert, însă cert este că orice discuție despre sistemul fiscal românesc nu poate fi separată de nevoile sociale, de echitatea economică și de strategia pe termen lung pentru dezvoltarea țării. În acest context, pronunțările liderilor politici vor continua să influențeze nu doar dezbaterile din forurile decizionale, ci și percepția publicului larg despre măsurile fiscale adoptate și despre ceea ce înseamnă o economie competitivă, dar și echitabilă.
