De la 1 ianuarie 2026, românii se confruntă cu un nou val de taxe și impozite, după ce modificările fiscale votate de Parlament au fost validate de Curtea Constituțională. Pachetul de măsuri, cunoscut sub denumirea de OUG „trenuleț”, aduce majorări semnificative pentru impozitele pe locuințe, terenuri, taxe auto și câștiguri din investiții, având un impact direct asupra bugetului familiilor și firmelor.
Impozitele pe clădiri cresc semnificativ, afectând atât proprietarii de locuințe vechi, cât și pe cei din mediul urban. Eliminarea reducerilor acordate anterior pentru imobilele construite înainte de 1990 se traduce prin taxe mai mari pentru milioane de români. „Noua grilă de impozitare nu face decât să pună o presiune suplimentară pe bugetele familiei”, afirmă un expert fiscal. Acest impozit se va calcula în funcție de suprafața utilizată, valorile actuale și cotele stabilite de autoritățile locale. În plus, pentru clădirile de lux, se va aplica o „taxă pe lux” de 0,9% pentru valoarea care depășește 2,5 milioane de lei.
Formația fiscală se extinde și asupra proprietarilor de terenuri, unde impozitele vor crește, în special pentru cele intravilane. Scutirile inițiale pentru anumite categorii de terenuri, precum cele din domeniul public sau agricole, rămân în vigoare, dar impactul asupra urbanizării va fi considerabil. „Crescând impozitele pe terenuri, se îngreunează accesul tinerilor la locuințe”, subliniază un antreprenor din domeniul construcțiilor.
Noile reglementări afectează și șoferii. Din 2026, mașinile electrice vor fi impozitate cu o sumă fixă de 40 de lei anual, iar vehiculele hibride nu mai beneficiază de reducerea totală. În același timp, ONG-urile nu vor mai fi scutite de impozit pe autovehicule, ceea ce ar putea crea o stare de tensiune în rândul organizațiilor non-profit. „Sunt măsuri care ne pun în dificultate, vom fi nevoiți să reanalizăm bugetele pentru anul viitor”, spune un reprezentant al unei organizații caritabile.
Aceste majorări fiscale nu se opresc aici. Începând cu 2026, câștigurile din criptomonede vor fi impozitate la o cotă de 16%, față de 10% anterior, iar veniturile din chirii vor fi impozitate diferit. De asemenea, taxa de 25 de lei pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene va afecta direct consumatorii, în special în contextul creșterii comenzilor online.
„Aceste măsuri fiscale vor avea un impact direct asupra puterii de cumpărare a cetățenilor”, afirmă un analist economic. Ministerul Finanțelor a justificat aceste modificări prin necesitatea creșterii veniturilor bugetare și reducerea deficitului, spunând că măsurile sunt vitale pentru susținerea economiei și a angajamentelor internaționale ale României.
Criticii, pe de altă parte, consideră că majorările vor agrava situația deja dificilă a românilor. “În loc să sprijine cetățenii, aceste măsuri vor duce la o povară fiscală și mai mare. E greu de înțeles cum se poate vorbi despre încurajarea investițiilor, în condițiile în care impozitele cresc exponential”, spune un economist.
Un alt aspect îngrijorător este creșterea amenzilor pentru muncă nedeclarată, unde sancțiunile ajung până la 40.000 de lei pentru fiecare angajat identificat fără forme legale. Aceasta ar putea afecta micile afaceri care, deja afectate de criza economică, se vor vedea obligate să facă alegeri dificile în privința forței de muncă.
Cu aceste schimbări, românii trebuie să se pregătească pentru un 2026 plin de provocări financiare. În contextul unui climat economic instabil, majorările fiscale pot genera un val de nemulțumire și, mai important, o ajustare necesară a comportamentului consumatorilor și antreprenorilor deopotrivă. În aceste condiții, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile în fața criticilor și cum se va adapta societatea la noul mediu fiscal.
