Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a întreprins o măsură semnificativă în contextul tensiunilor politice și militare din regiune, semnând, în data de 25 februarie, decretul de retragere a cetățeniei moldovenești pentru nouă persoane, printre care și un oficial de rang înalt al regimului separatist de la Tiraspol. Acțiunea, oficializată printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, marchează un moment îngrijorător în eforturile Chișinăului de a restabili stabilitatea și integritatea teritorială, într-un an în care tensiunile din regiunea transnistreană continuă să fie un punct nevralgic pentru securitatea națională a Moldovei.
Decizie cu impact simbolic și strategic
Decretul semnat de Maia Sandu vizează în special persoane care au avut sau continuă să aibă poziții de influență în cadrul autorităților transnistrene, considerate de partea moldovenească drept factori de instabilitate și provocare pentru suveranitatea țării. Printre cele nouă persoane se numără și Ruslan Mova, pseudo-ministru de interne al regiunii separatiste, o figură de nivel înalt implicată în administrarea de facto a Transnistriei. Potrivit comunicatului, aceste măsuri au fost luate în conformitate cu prevederile legale naționale, care permit retragerea cetățeniei în cazurile în care cei vizați ar putea amenința securitatea statului sau ar fi implicați în activități ce contravin intereselor naționale.
Este pentru prima dată când Chișinău recurge la o asemenea decizie în contextul celor aproape trei decenii de conflicte nerezolvate din regiunea transnistreană, unde autoritățile moldovenești acuză, de mai mult timp, anumite persoane și structuri implicate în acțiuni destabilizatoare, inclusiv sprijin pentru regimul separatist. Acest gest simbolic trimite un mesaj clar către liderii și susținătorii regimului de la Tiraspol, dar și către comunitatea internațională, despre determinarea Moldovei de a-și apăra suveranitatea.
Contextul regional și implicațiile internaționale
Contextul actual devine cu atât mai complex cu cât tensiunile din Ucraina amplifică presiunea asupra Republicii Moldova, care, de la momentul începerii conflictului, a devenit un teritoriu-cheie în ecuația geopolitică dintre Kremlin și Occident. Deciziile de retragere a cetățeniei deținuților cu legături cu regimul separatist se înscriu în strategia de consolidare a poziției diplomatice a Chișinăului, dar și în modul de gestionare a unor situații delicate în care statul trebuie să echilibreze între propriile interese și influența factorilor externi.
De altfel, ACUM câteva luni, responsabili moldoveni subliniau necesitatea intensificării eforturilor de a combate activitățile de destabilizare promovată de structuri separatiste, susținute tacit sau explicit de influența rusă. În acest context, măsurile luate de Maia Sandu, deși pot fi interpretate ca o amplificare a activismului guvernamental în chestiuni de securitate națională, sunt percepute ca un semnal de fermitate față de cei considerați amenințări pentru unitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Perspective și reacții internaționale
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Deși unele curente politice susțin că astfel de măsuri sunt dureroase, dar necesare pentru consolidarea suveranității, altele avertizează cu privire la riscurile unei escaladări a conflictului. În această dinamică tensionată, Moldova pare să își reafirme poziția fermă față de autonomia regiunii transnistreane, în timp ce caută sprijinul partenerilor occidentali pentru o soluție pașnică a crizei.
Deocamdată, măsurile de această natură indică intenția clară a administrației de la Chișinău de a intensifica politica de consolidare a statului de drept și de a reduce spațiul de manevră al actorilor separatiști și susținătorilor lor. În următoarele luni, evoluțiile din regiune vor fi urmărite cu atenție, întrucât oricare escaladare sau soluție diplomatică ar putea schimba radical peisajul geopolitic al zonei și perspectivele de pace pentru Moldova.
