Rezultatul alegerilor din Ungaria ar putea fi amânat pe fondul unor proceduri complicate și dispute juridice. Partidul Tisza, o formațiune de opoziție, pare să se îndrepte spre o victorie, dar obținerea majorității de două treimi în parlament ar putea fi incertă. Numărătoarea voturilor, amânată de voturile din străinătate și contestații, ar putea prelungi procesul.
Calcule politice delicate
Conform proiecțiilor, Tisza ar beneficia de peste 55% din voturile exprimate pe liste, lăsând partidul de guvernământ, Fidesz, cu sub 40%. Această configurație ar putea genera între 131 și 139 de mandate pentru noul partid. Majoritatea parlamentară calificată, esențială pentru modificările constituționale, este atinsă la 133 de mandate.
Analizele sugerează că Tisza ar avea nevoie de încă un vot pentru a obține o majoritate de două treimi din locurile din Parlament. Din acest motiv, așteptările rezultă mai complicate.
De ce durează atât de mult numărarea voturilor?
Pentru a respecta secretul votului, în fiecare dintre cele 106 circumscripții individuale a fost lăsată „deschisă” cel puțin o secție de votare. Aici, se verifică voturile cetățenilor cu viză de flotant și ale celor care au votat prin ambasade și consulate.
Anul acesta, peste 314.000 de alegători se încadrează în aceste categorii speciale, iar numărarea finală a acestor voturi va avea loc abia pe 17 sau 18 aprilie. Având în vedere diferențele uneori minime între candidații din unele circumscripții, aceste sute de mii de voturi pot influența soarta a cel puțin 1-2 mandate, afectând astfel pragul de două treimi sau trecerea pragului electoral pentru partidele mici.
Pot declanșa acuzațiile de fraudă un „ping-pong juridic”?
Alegerile au avut loc într-o atmosferă tensionată. Opoziția a monitorizat secțiile de votare pentru a preveni posibile fraude, în timp ce guvernul a acuzat Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență reciprocă a generat dovezi care ar putea sta la baza unor contestații.
Expertul electoral Daniel Dobrentey a subliniat că practica juridică este încă neclară: o posibilă fraudă înregistrată în ziua votului trebuie contestată în trei zile, chiar dacă rezultatul final nu este stabilit. Dacă comisiile electorale locale nu gestionează eficient plângerile, procesele s-ar putea muta de la Comitetul Electoral Național la Curia (Curtea Supremă) și ulterior la Curtea Constituțională. Aceste căi de atac se supun unor termene scurte, riscând un „ping-pong juridic” interminabil. În cazul în care contestațiile sunt validate, alegerile ar putea fi reluate într-una sau mai multe circumscripții.
Legislativul prevede ca noua sesiune parlamentară să fie convocată în termen de 30 de zile de la scrutin. Cu posibile renumărări și reluări de alegeri, rezultatele finale oficiale ar putea fi anunțate abia în luna mai. Dobrentey a menționat că nu este exclus scenariul unui Parlament parțial format atunci când va trebui să se aleagă noul prim-ministru.
