Alexandru Hazem Kansou a fost validat recent în funcția de președinte interimar al organizației PSD Sector 4, într-un moment în care cariera sa politică continuă să fie marcată de implicări fluctuante și relații de influență în cercurile puterii locale și regionale. Decizia, luată de Consiliul Politic Național al PSD, deschide un nou capitol pentru un politician care și-a construit ascensiunea pe o combinație de traseism politic și acumulare de funcții publice, uneori controversate.
### Un traseu controversat între PNL și PSD
Kansou a avut o incursiune notabilă în sistemul administrativ printr-o mutare spectaculoasă în 2020, când, pe atunci consilier general din partea PNL, a votat în mod surprinzător bugetul Capitalei propus de Gabriela Firea, în pofida deciziei liberalilor de a se opune proiectului. Această trădare politică i-a înlesnit o tranziție rapidă către PSD, unde a fost numit imediat director al Societății de Transport Public București. Trecerea de la un partid la altul nu părea să-i afecteze în vreun fel avansarea profesională, din contră, veniturile sale din poziții publice s-au dublat în doar câțiva ani, atingând aproape 65.000 de euro anual, conform declarațiilor de avere publicate recent.
### Relația cu Ilfov și implicarea în rețele de interese
Kansou a întărit apoi legăturile cu județul Ilfov, unde deține funcții de consilier județean și administrator al mai multor companii controlate de administrația locală, precum Societatea de Transport Voluntari și Publivol SA, o firmă specializată în publicitate și panotaj. Statutul său de personaj influent în aceste cercuri realizează un flux de interese între București și Ilfov, o regiune în care implicarea politică și economică a unor figuri precum Florentin Pandele și Hubert Thuma pare să fie mai mult decât întâmplătoare.
Averea sa, dezvăluită de declarațiile oficiale, indică o situație financiară confortabilă. El a raportat venituri anuale de aproape 65.000 de euro, proveniți dintr-o rețea de sinecuri și participări în consilii de administrație, unde s-au regăsit entități precum Societatea Națională de Radiocomunicații sau companii controlate de Primăria Voluntari. La aceste venituri se adaugă bunuri imobiliare de valoare, precum un apartament în București, o casă de 430 de metri pătrați în Tunari și terenuri intravilane.
### O familie aproape integral dependentă de resurse publice
Implicarea familiei Kansou-Stan este similar de evidentă. Soția, Cristina Ioana Stan, a acumulat peste 30.000 de euro într-un singur an fiscal, ocupând poziții în Primăria Sector 4 și Ministerul Familiei. Legăturile cu lumea administrației publice s-au extins și în trecut, soția fiind angajată la societăți afiliate sectorului, precum Totul Verde SA.
Contextul acestor conexiuni ilustrează o practică frecvent întâlnită în anumite cercuri politice din România, unde sinecurile devin aproape o regulă, iar familia devine un instrument de consolidare a poziției. În cazul lui Kansou, profilul său reflectă o strategie de menținere a influenței în cercurile decizionale locale și regionale, unde interesele economice se împletesc adesea cu cele politice.
### Perspective și provocări pentru PSD Sector 4
Pentru PSD Sector 4, numirea lui Kansou ca lider interimar marchează atât o continuare a jocurilor de influență, cât și o provocare în consolidarea unui proiect politic clar în fața tensiunilor interne și a criticilor privind recurrenta plajă a unor figuri din trecutul administrativ. Promisiunea de reformă și profesionalizare pare un volan stilistic, dar rezultatele concrete vor depinde de modul în care va reuși liderul în această misiune și de modul în care va naviga printre interesele de interese ale grupurilor de influență.
Între timp, în peisajul politic local și regional, aceste rețele și alianțe vor continua să influențeze deciziile și dinamica administrației publice, lăsând o amprentă durabilă asupra modului în care se gestionează resursele în zone precum Ilfov și Sectorul 4. În condițiile în care suspectele de agarizare și nepotism persistă în anumite cercuri, viitorul va cere transparență și o reevaluare a modurilor în care sunt gestionate sinecurile și influențele politice în aceste zone cheie ale administrației românești.
