Lukaşenko graţiază 22 de deţinuţi, inclusiv persoane condamnat pentru crime cu caracter extremist, în ajunul Anului Nou
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a demonstrat, din nou, autoritatea printr-un gest de clemență surprinzător, semnând un decret de grațiere a 22 de persoane, în principal femei, dar și bărbați. Decizia a fost anunțată marți, chiar în pragul noului an, și marchează un moment important în peisajul politic și juridic din Belarus, o țară unde sistemul de justiție rămâne adesea sub oglină.
Este pentru prima dată în ultimii ani când oficialii belaruși fac publice astfel de acte de indulgență în apropierea sărbătorilor, iar gestul lui Lukașenko ar putea fi interpretat atât ca o încercare de a readuce un strop de pozitivism în contextul social tensionat, cât și ca o mișcare de imagine în fața unor critici interni și internaționali.
Decizie surprinzătoare înainte de intrarea în Noul An
Decretul președintelui belarus întregește o serie de măsuri de relaxare cunoscute în ultimele luni, însă prin număr și semnificație, grațierea acordată aici este remarcabilă. Astfel, din cele 22 de persoane eliberate, 15 sunt femei, iar șapte bărbați, majoritatea condamnați pentru infracțiuni legate de extremism. Potrivit comunicatului oficial, decizia a fost luată „odată cu apropierea noului an”, sugerând un gest simbolic pentru a marca începutul unui nou capitol, chiar și în condițiile uneia dintre cele mai restrictive perioade din istoria recentă a Belarusului.
Printre persoanele grațiate, specificația privind condamnările pentru „crime cu caracter extremist” indică, de fapt, implicarea unor militanți sau activiști considerați deranjanți de regim, ceea ce stimulează discuțiile despre libertatea de exprimare și drepturile omului în această țară. În ultimele luni, autoritățile de la Minsk au întărit represaliile împotriva opozanților și socialiștilor, făcând din libertatea civică o prioritate în agenda guvernului.
Contextul politic și reacțiile internaționale
Gestul de grațiere coordonează, în același timp, cu un peisaj politic încă plin de tensiuni, în care Lukașenko se menține în funcție în ciuda presiunilor internaționale și a criticilor legate de modul său autoritar de guvernare. În luna august 2020, alegerile prezidențiale contestate au declanșat proteste de amploare și o reacție dură din partea autorităților, situație care a atras condamnări din partea Forului pentru Drepturile Omului și a altor organizații internaționale.
Deși gestul de grațiere ar putea fi interpretat ca un pas de conciliere, sursele apropiate de epoca puterii din Belarus avertizează despre posibilitatea unui mesaj de încetare temporară a conflictelor din interiorul regimului, o mișcare de intimidare sau chiar o strategie de reîmprospătare a imaginii în ochii comunității internaționale.
Perspectiva viitoare a regimului și reacția societății civile
Pe măsură ce se apropie sfârșitul anului, evoluțiile în Belarus par a fi cu atât mai incertE, având în vedere tensiunea națională și internațională. Reacțiile din partea societății civile au fost mixture, cu unii observatori care consideră gestul de grațiere ca fiind unul în linie cu tacticile de relaxare controlată ale regimului, în timp ce alții îl privesc ca pe o încercare de a îmbunătăți imaginea în contextul în care președintele Lukașenko continuă să-și mențină puterea fermă.
Întrebarea care rămâne în aer este dacă aceste gesturi de clemență vor avea efecte de durată sau dacă sunt doar încercări temporare de a calma tensiunile înainte de alte capitole dificile în relațiile interne și internaționale. În orice caz, gestul de grațiere, realizat chiar înainte de începutul unui nou an, transmite un mesaj ambiguu, fiind o octavian în contextul istoriei recente a Belarusului, menită să mulțumească, totodată, și outsiderii, și proprii susținători ai regimului.
