Lideri politici critică sistemul aparențelor în administrația publică.
Dezinvoltura administrativă și favoritismele în ocuparea funcțiilor devin tot mai discutate în contextul recentei dezbateri despre reformarea administrației publice din România. În lumina acestor discuții, fostul premier Ludovic Orban atrage atenția asupra faptului că, din păcate, cei mai mulți funcționari din instituțiile publice par a fi angajați pe criterii de pile și relații, mai degrabă decât pe bază de competență reală.
Angajații de la stat: privilegii și relații, nu performanță
Ludovic Orban a lansat aceste acuzații la un interviu pentru Radio France Internationale, subliniind că fenomenul angajărilor netransparente în administrație afectează grav funcționarea statului și calitatea serviciilor oferite cetățenilor. „Cei mai mulți angajați care taie frunză la câini în administrație sunt angajați pe pile,” a declarat fostul prim-ministru, făcând referire la modul în care anumite instituții publice sunt populate cu personal numit pe criterii politice sau de relații personale, mai degrabă decât pe bază de competență profesională.
Orban a pus accent și pe faptul că această practică condusă de favoritisme generează ineficiență și frustrări, atât în rândul angajaților capabili, dar nedrept recompensați, cât și al cetățenilor care trebuie să suporte aceste lipsuri. În același timp, criticile sale sunt îndreptate și spre primarii de comune, care, în opinia sa, nu fac întotdeauna eforturi să promoveze transparența și meritocrația în administrație locală.
Primarii de comune și revoltă fără fundament?
Un exemplu recent pe această temă îl reprezintă reacția unor primari din diverse comune ale țării, care s-au revoltat împotriva recentei reforme a administrației publice, inițiată de premierul Ilie Bolojan. Aceștia acuză că reforma ar duce la pierderea pozițiilor și a privilegiilor consolidate, însă în realitate, criticile lor sunt interpretate de unii observatori ca fiind o încercare de a păstra status quo-ul.
Președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban, nu ezită să spună că astfel de reacții, în loc să fie un impuls pentru transparență, sunt mai degrabă un semn al unor interese de partid și al unor legături privilegiate. „Primărița din Cumpăna are 85 de angajați, la o primărie mică, iar această situație critică indică cât de departe suntem de serviciile publice eficiente,” precizează fostul premier.
Această critică devine și mai pertinentă dacă avem în vedere că, în ultima perioadă, s-au intensificat zvonurile privind angajări și redistribuiri de posturi în administrație, în majoritatea cazurilor fără o meritocrație clară. În plus, sistemul pare să favorizeze păstrarea angajaților în funcții, indiferent de rezultatele lor, în timp ce noile reforme încearcă să aducă mai multă transparență și eficiență.
Context și perspective
Reforma administrației publice, promovată de guvernul lui Bolojan, are ca scop creșterea transparenței și a responsabilizării funcționarilor, dar întâmpină rezistență din partea unor lideri locali și ale unor angajați vechi. Criticile actuale relevă o problemă profundă: dincolo de măsuri concrete, sistemul administrativ românesc are nevoie de o schimbare de mentalitate și de valori, pentru a putea funcționa în interesul cetățenilor, nu al unor interese partizane sau personale.
În timp ce dezbaterile continuă, și în ciuda acuzelor de favoritism și angajări netransparente, oficialii guvernamentali pregătesc planuri pentru reforme suplimentare. Se vorbește despre introducerea unor mecanisme de evaluare și dezvoltare profesională, menite să înlăture influențele politice și să promoveze meritocrația în administrație.
Perspectiva este clară: pentru ca modificările să aibă efectul scontat și pentru ca românii să beneficieze de servicii publice de calitate, statul trebuie să depășească preferințele pentru clientelă și să pună bază pe profesionalism și transparență. În final, numai prin astfel de măsuri va putea fi schimbată mentalitatea și va putea fi reconstruită încrederea în instituțiile publice.
