Mircea Lucescu, un nume sinonim cu excelența în fotbalul românesc și internațional, a fost mai mult decât un antrenor de legendă. „Il Luce”, așa cum era cunoscut în cercurile apropiate, a fost un om cu o inimă de AUR, generozitatea sa depășind limitele terenului de fotbal. A ajutat numeroase persoane, fără a căuta recunoaștere publică pentru aceste gesturi nobile.
Un om de afaceri generos
Gesturile sale de caritate au fost numeroase și variate. A fost crescut într-o familie modestă, o experiență care i-a oferit o perspectivă unică asupra dificultăților financiare. Ovidiu Ioanițoaia a relatat câteva exemple care ilustrează generozitatea lui Mircea Lucescu. Acesta și-a sprijinit foști colegi și a oferit burse de merit tinerilor din Iași.
Un fost coechipier, aflat într-o situație dificilă după un accident, a primit ajutor financiar pentru a-și achiziționa o nouă mașină. Altcineva, lipsit de un adăpost, a fost ajutat să-și cumpere o garsonieră. De asemenea, Mircea Lucescu a susținut financiar intervenții medicale costisitoare pentru un fost internațional. Ani la rând, a contribuit la educația tinerilor din Iași, un gest motivat de legăturile de familie cu zona Moldovei.
Cum a ajutat Mircea Lucescu un jurnalist
Radu Paraschivescu, cunoscut scriitor și gazetar, a dezvăluit un episod emoționant. Mircea Lucescu l-a ajutat să-și lanseze prima carte. În 2000, Paraschivescu nu avea fondurile necesare pentru publicarea volumului „Efemeriada”, după opt ani de așteptare.
Disperat, Paraschivescu a căutat sponsorizare. S-a adresat lui Mircea Lucescu, pe atunci antrenor în Turcia, la Beșiktaș. A trimis o scrisoare și exemplare ale cărților sale soției lui Lucescu, Neli. Inițial, nu a primit niciun răspuns. Ulterior, a aflat că la un eveniment din București, familia Lucescu urma să primească un trofeu. A decis să participe, reușind să o întâlnească pe doamna Lucescu. Aceasta i-a promis ajutorul soțului său. A doua zi, Paraschivescu a primit suma necesară pentru publicarea cărții.
Moștenirea lui „Il Luce” pentru Beșiktaș
Mircea Lucescu și-a lăsat amprenta nu doar prin rezultate sportive, ci și prin modul în care a contribuit la dezvoltarea cluburilor pe care le-a antrenat. Când a plecat de la Beșiktaș, în 2004, a renunțat la doi ani de contract, lăsând banii clubului. Scopul a fost clar: reconstrucția stadionului. Astfel, a contribuit la crearea unuia dintre cele mai impresionante arene.
Sursa: Fanatik
