Iranul denunță protestele anti-guvernamentale drept acțiuni subversive orchestrate de S.U.A.
Tensiunile din Iran continuă să escaladeze, pe măsură ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a condamnat vehement manifestațiile care au zguduit țara în ultimele săptămâni. Într-un discurs plin de acuzații voalate, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „scandalagii”, susținând că aceștia încearcă să servească interesele externe, în special cele ale Statelor Unite. Această declarație reprezintă o poziție fermă a oficialilor iranieni, care vor să pună capăt valului de demonstrații masive, motivându-le pe acestea ca fiind manipulate și destinate destabilizării regimului.
Contextul protestelor și reacția guvernului iranian
De la începutul lunii septembrie, Iranul se confruntă cu o serie de proteste mai mult sau mai puțin organizate, declanșate inițial de moartea Aziei Ranjbar, o tânără berebartă de 22 de ani, în arestul poliției morale. Evenimentul a fost perceput de mulți iranieni ca un simptom al restricțiilor severe asupra libertăților personale, dar rapid a degenerat într-o mișcare largă împotriva întregului sistem de guvernare, revendicând reforme și mai multă libertate civică.
Este pentru prima dată în ultimii ani când protestele capătă o amploare atât de mare, implicând tineri, muncitori și studenți, în ciuda eforturilor autorităților de a le dispersa prin forță. În ciuda numărului mare de arestări și represalii, demonstrațiile continuă să fie o prezență constantă în orașele principale ale țării, inclusiv la Teheran și Mashhad.
Reacția oficialilor de la Teheran: acuzații la adresa SUA și a Occidentului
Liderul supremo a avut o ieșire dură, acuzând „scandalagii” de a încerca să exploateze nemulțumirile populației pentru a servi interese externe. El a susținut că protestatarii sunt manipulați și sunt folosiți ca „instrumente” ale unor centre de putere din afară, în special din Occident. În același timp, Iranul a transmis un mesaj dur către comunitatea internațională, în care a acuzat Statele Unite că „au transformat aceste proteste în acte subversive, violente și de vandalism”, contrar intenției guvernului iranian de a menține stabilitatea și ordinea publică.
Un aspect important al acestei dispute îl constituie și reacția la nivel diplomatic. Iranul a trimis o scrisoare oficială Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, în care cere intervenția organismului asupra ceea ce numește „ingerințe externe nejustificate”. Teheranul acuză Washington-ul de a susține financiar și logistic protestele, afirmând că acestea sunt destinate schimbării regimului și destabilizării țării.
Reacții internaționale și perspective
În timp ce oficialii iranieni s-au concentrat pe acuzații și propagandă, comunitatea internațională rămâne vigilantă în privința evoluției situației. Anumite țări occidentale au exprimat îngrijorare față de încălcările drepturilor omului în Iran, însă majoritatea evită să se implice direct, preferând s-o facă prin apeluri diplomatice și sprijin pentru organizațiile internaționale.
Analistii politici subliniază că, indiferent de costurile și riscurile implicate, protestele din Iran pot avea un impact pe termen lung asupra stabilității regimului. În timp ce autoritățile încearcă să le minimalizeze și să le discrediteze, nemulțumirea populară devine tot mai greu de controlat. Anch rasul în imaginea internațională și în preocupările pentru libertățile cetățenilor, guvernul iranian pare să fie prins într-o situație complicată, în care măsuri dure pot duce doar la amplificarea tensiunilor.
Deocamdată, demonstrațiile continuă în mai multe orașe, iar reacțiile oficialilor rămân ferme. Pe plan internațional, se așteaptă ca situația să evolueze în următoarele săptămâni, în condițiile în care presiunea pentru reforme și respectarea drepturilor omului devine tot mai acută. Iranul pare să se afle într-un moment de cumpănă, în care uniunea internă și suveranitatea devin tot mai greu de întreținut în fața fenomenului de amploare al nemulțumirilor civice.
