Liderii financiari globali, reuniți recent la Washington, constată că instrumentele instituțiilor financiare internaționale sunt limitate în aplanarea efectelor economice ale conflictelor geopolitice. Dependența tradițională de leadershipul Statelor Unite pentru rezolvarea crizelor nu mai oferă aceeași certitudine,
Optimism fragil și tensiuni persistente
Participanții la întâlnirile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale au oscilat între pesimism și un optimism moderat. Acesta din urmă a fost determinat de speranța redeschiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran. Totuși, optimismul s-a erodat rapid după noi atacuri asupra navelor comerciale și blocarea din nou a traficului prin această rută vitală pentru transportul de petrol, gaze și alte materii prime.
FMI și Banca Mondială au promis finanțări de până la 150 de miliarde de dolari statelor în curs de dezvoltare, afectate de criza energetică globală. Totodată, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile costisitoare pentru combustibili. S-a recunoscut, însă, că evenimentele geopolitice determină în prezent evoluțiile majore ale economiei mondiale.
Rolul statelor unite în declin?
Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council, a subliniat că „unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici”. Ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan, a rezumat starea de spirit a oficialilor, indicând că nu se va simți confortabil să prevadă o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor circula liber prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri rezonabile de asigurare.
FMI a revizuit ușor în scădere prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 3,1% în scenariul optimist. Institutiona a avertizat totodată că economia mondială ar putea aluneca spre un scenariu mai negativ, cu o creștere de doar 2,5%. Nu este exclusă o recesiune globală în cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu.
Criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice pentru multe economii emergente. Ministrul Finanțelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a declarat că succesiunea rapidă de șocuri economice face planificarea dificilă pentru economiile mici și vulnerabile.
O lume fragmentată și prețuri ridicate
Oficialii europeni au transmis că deblocarea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru stabilizarea economiei globale. Mai multe state încep să își regândească strategiile energetice și comerciale pentru a face față unei lumi tot mai fragmentate și unor prețuri ridicate ale energiei. Economistul-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, Kevin Chika Urama, a declarat că „tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă prin care țările G20, FMI și Banca Mondială să coordoneze acțiuni pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte.
Sursa: News.ro
