Fostul mare campion mondial Leonard Doroftei a împlinit recent 56 de ani. „Moșul”, cum i se mai spune, trăiește o a doua tinerețe sportivă în București, unde a deschis un atelier de box. Aici, el dedică timp și pasiune pentru a transmite „tainele nobilei arte” noilor generații.
Un ritm de muncă infernal
Regimul actual de muncă al lui Doroftei este mult mai solicitant decât în perioada sa de glorie. Fostul campion recunoaște transformarea produsă de foamea de performanță ca antrenor. Acesta declară că se simte mai „nebun” acum decât a fost ca sportiv.
„Acum sunt mai nebun decât am fost ca sportiv. Gândește-te că atunci făceam o oră antrenament dimineața, o oră și jumătate, seara. Iar acum fac patru-cinci ore dimineața, patru-cinci ore seara. Și muncesc non-stop, țopăi non-stop. Când era sportiv ziceam că de abia aștept să scap de box, să nu mai văd sala. Acum muncesc ca un nebun să evoluez în fiecare zi”, a mărturisit Leonard Doroftei. El își impune standarde ridicate, cerând de la sine mai multă viteză și pregătire, mai ales în lucrul la brațe.
Un boxer împlinit și o viață dedicată boxului
Întrebat despre modul în care ar dori să rămână în istoria boxului românesc, Doroftei a răspuns fără falsă modestie, dar ancorat în munca sa titanică. Se consideră un campion absolut și un boxer complet. Recunoaște că a muncit din greu pentru a ajunge în vârf în ambele categorii, amatori și profesioniști.
„Sunt un boxer împlinit. Chiar sunt numărul unu ca boxer. Și doar prin muncă și determinare am reușit să ating vârful celor două lumi, al boxului amator și al boxului profesionist”, a spus Leonard Doroftei. „Când nimeni nu-mi dădea nicio șansă, am reușit. Și am reușit pentru că, o dată, a vrut Dumnezeu, și, a doua oară, am avut și inimă. Și m-a ajutat și inima ca să îmi împlinesc visul ăsta bun”.
Plecarea în Canada a fost un punct de cotitură asumat, o schimbare radicală. Acolo a descoperit satisfacția antrenoratului. Doroftei s-a confruntat și cu greutățile pandemiei, antrenând într-un spațiu improvizat. Revenirea în România a fost dictată de copii, o reconectare la bucuriile simple alături de tradiționalele „sărmăluțe și cârnăciori.” Totuși, ca părinte, poartă un regret legat de parcursul copiilor săi, care nu au ales o carieră sportivă. Fostul campion se consideră vinovat pentru că le-a oferit prea multă libertate de alegere.
Cariera lui Leonard Doroftei rămâne una dintre cele mai strălucitoare din istoria sportului românesc. A reușit să se impună la cel mai înalt nivel în boxul amator și profesionist, cu numeroase victorii și medalii.
