Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri, după cinci amânări, că legea ce modifică vârsta de pensionare a magistraților și cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. Decizia a fost adoptată cu 6 voturi la 3 și reprezintă un moment crucial în reforma sistemului juridic din România. Proiectul, propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan, va fi trimis acum președintelui pentru promulgare.
Legea stabilește o vârstă de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Magistrații se vor putea pensiona anticipat, dar cu penalizări, iar cuantumul pensiei de serviciu va fi redus semnificativ, ajungând la 55% din baza de calcul. Această măsură a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care considera că modificările încalcă independența justiției. Decizia CCR vine după o lungă perioadă de incertitudine.
Reacția autorităților după decizia CCR este variată. Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a declarat pentru HotNews: „Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”. Această afirmație subliniază temerile legate de impactul pe care modificările l-ar putea avea asupra justiției din România.
În contrast, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a salutat decizia CCR, considerând-o un „gest de echitate” și un pas necesar în sprijinul societății. Într-o postare pe rețeaua X, Dan a transmis: „Recalibrarea modului de calcul al pensiilor magistraților este așteptată de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată”.
Decizia a stârnit și controverse în rândul judecătorilor constituționali. Votul a fost împărțit, iar cei care s-au opus au fost critici ai modului în care reforma este implementată. De exemplu, Gheorghe Stan, unul dintre judecătorii care a votat împotrivă, a fost parte a unui grup care anterior a contestat aceste modificări, considerându-le nejustificate și dăunătoare pentru sistem.
Legea, care trebuie acum să primească avizul președintelui, a fost precedată de o dezbatere intensă și o serie de contestări legale. Proiectul de lege inițiat de Guvern a fost primul care a propus o reformă semnificativă a pensiilor magistraților, având în vedere că actualul sistem previne o vârstă de pensionare flexibilă. De asemenea, leagă pensiile de salariile nete, ceea ce ar putea reduce drastic veniturile magistraților la pensionare.
Criticii acestei legi susțin că modificările aduse pensiilor ar putea descuraja tinerii de a urma o carieră în justiție, transformând-o într-o opțiune mai puțin atractivă. Având în vedere reformele constante și presiunea din partea societății civile, este de așteptat ca discuțiile pe acest subiect să continue.
De asemenea, termenul de aplicare a legii a devenit o problemă de discuție. Deși inițial intrarea în vigoare era stabilită pentru 1 ianuarie 2025, amânările de la CCR au dus la incertitudini. Acum, legea poate fi promulgată la o dată ulterioară, ceea ce complică și mai mult planurile Guvernului.
Miza este ridicată, iar impactul pe termen lung al acestor modificări se va resimți nu doar în rândul magistraților, ci și în calitatea și independența sistemului judiciar din România. Alterarea pensiilor pentru judecători este un punct de tensiune națională, și rămâne de văzut cum vor reacționa celelalte instituții pe acest fond de incertitudine legislativă.
