Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile unui nou șoc energetic, potențial declanșat de conflictul din Strâmtoarea Hormuz. Aceasta avertizează că o astfel de criză ar putea reaprinde inflația și frâna creșterea economică în zona euro, subliniind totodată necesitatea unui răspuns fiscal țintit din partea guvernelor.
Lagarde a vorbit în cadrul unei conferințe la Berlin, unde a accentuat complexitatea actualei situații economice, caracterizată prin multiple șocuri succesive. Aceasta a menționat, începând cu pandemia și războiul din Ucraina, până la criza energetică și creșterile tarifare. Acum, Europa se confruntă cu un conflict militar care a dus la închiderea Strâmtorii Hormuz, considerat un punct crucial pentru aprovizionarea cu energie la nivel global.
Impactul potențial al crizei energetice
Potrivit declarațiilor făcute, pierderile zilnice de petrol sunt estimate la aproximativ 13 milioane de barili, reprezentând circa 13% din consumul global. Lagarde a subliniat că, deși piețele par să considere perturbarea ca fiind temporară, perspectivele rămân fragile și scenarii mai grave sunt posibile. Durata conflictului și modul în care prețurile mai mari ale energiei se vor transmite în inflația generală sunt elemente cruciale pentru calibrarea politicii monetare.
Un alt aspect menționat este impactul potențial asupra diferitelor industrii, cu referire la materii prime esențiale precum heliul, îngrășămintele sau metanolul. Lagarde a adăugat că, dacă perturbarea persistă, efectele se vor extinde, nu doar prin costuri energetice mai mari, ci și prin lipsa unor inputuri critice.
Apel la guvernele europene
Președinta BCE a insistat asupra rolului guvernelor în gestionarea acestei situații. În viziunea sa, măsurile fiscale trebuie să fie temporare, bine direcționate și, cel mai important, să mențină semnalul de preț. Măsurile ample, cum ar fi plafonările sau reducerile generale de taxe, pot diminua inflația pe termen scurt, dar pot distorsiona semnalul de preț și pot prelungi presiunile inflaționiste.
Lagarde a amintit că, în 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice și a inflației au echivalat cu 1,7% din PIB, ceea ce a dus la o politică fiscală expansionistă într-un moment în care politica monetară era în curs de înăsprire. Concluzia trasă de Lagarde este că guvernele care încearcă să atenueze fiecare șoc pentru fiecare gospodărie riscă să submineze sustenabilitatea fiscală.
În ceea ce privește politica monetară, Banca Centrală Europeană va analiza cu atenție evoluțiile, luând în calcul durata perturbării și amploarea transmiterii acesteia în inflație. Lagarde a reiterat angajamentul BCE de a aduce inflația la 2% pe termen mediu.
