Lacul Tauț din județul Arad cunoaște un nivel extrem de scăzut, având doar aproximativ 40% din cantitatea de apă normală pentru această perioadă, iar autoritățile locale avertizează că, odată cu reducerile, va dispărea și atractivitatea turistică a zonei. În trecut, Lacul Tauț era o destinație populară pentru turiști, dar acum se retrage din ochii localnicilor, informează o agenție de presă citând Radio Timișoara.
Din cauza secetei, volumul de apă al lacului a scăzut considerabil, în special din cauza dispariției afluenților care alimentau rezervorul. Autoritățile sunt preocupate că, dacă tendința continuă, lacul s-ar putea seca complet în următorii ani.
„Trecem printr-o perioadă dificilă care durează de aproximativ 2-3 ani. Precipitațiile sunt cu 30-35% mai mici decât media anuală în partea de vest a țării. În același timp, avem perioade lungi de temperaturi ridicate; în plus, la sfârșitul septembrie, temperaturile de 30-32 de grade nu sunt normale”, explică reprezentantul Administrației de Apă Crișuri, Sandor Pasztor.
Primarul din Tauț, Florin Lela, atrage atenția că, pe măsură ce lacul seacă, dispar și oportunitățile de turism din zonă. Campingurile și pensiunile au fost închise, iar agricultura locală a fost afectată în proporție de 70%. Lacul Tauț a fost creat în anii ’70 pentru a proteja comunitatea de inundații, dar în timp a devenit o destinație pentru turiști, atrași de peisajele frumoase.
Specialiștii de la Administrația Apelor Crișurile avertizează că un sfert dintre râurile montane secătuiesc în timpul verii, iar multe dintre barajele din vestul țării se află la jumătate din capacitate. Crișul Alb înregistrează un debit extrem de scăzut, de doar 1,5 metri cubi pe secundă, comparativ cu 7-8 metri cubi, cât ar fi normal.
„Din cele 55 de baraje gestionate, aproximativ 8 sau 9 sunt la un nivel de 10-15% sau chiar complet secate. Majoritatea se află între 45-50% din volumul de apă disponibil. Această situație este cauzată de schimbările climatice și de variațiile semnificative ale regimului hidrologic. În cei 30 de ani de când lucrez în domeniu, am observat că odinioară, la finalul iernii, munții aveau un strat de zăpadă de 1-1,5 metri, iar acum rareori depășește 15-20 centimetri”, adaugă Pasztor.
